Sute de moţi au participat în această dimineaţă la un eveniment special, comemorarea marelui erou al Munţilor Apuseni, Horea, la bustul lui Horea, creaţie a artistei Anuţa Neag, din satul Horea.

Dor de Horea, o sărbătoare de suflet a moţilor

Ulterior  acestui eveniment a fost sfinţită reabilitarea caminului cultural, eveniment binecuvântat de Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului.

Dor de Horea a fost şi în acest an o sărbătoare a sufletului românesc, ziua în care poienarii și cei apropiați lor, îi aduc un omagiu mai mult ca de obicei, eroului al cărui duh consideră că a rămas aici, printre ei, Horea, conducător al răscoalei țărănești izbucnită în Munții Apuseni în toamna anului 1784.

Alături de primarul Viorel Matiş, viceprimarul Dan Marc, au fost prezenţi la eveniment, deputaţii Horia Nasra şi Cornel Itu, Prefectul Clujului, Aurel Cherecheş şi Subprefectul Alin Danci, consilierul judeţean Remus Lăpuşan, şeful ocolului silvic Gabriel Ghiţea, primarii din Mărişel – Viorel Ghic, Mănăstireni – Ionuţ Condor, Horea – Nicola Marin şi Călăţele – Vasile Tripon.

Viorel Matiş, în aplauzele moţilor: Vrednic este!

La eveniment, Înaltpreasfinţitul Andrei, i-a acordat primarului Viorel Matiş onoranta distincţie ORDINUL MIHAI VODĂ.

Ordinul „Mihai Vodă” a fost instituit recent de Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului cu prilejul Centenarului Marii Uniri și a sfințirii Bisericii Mănăstirii „Mihai Vodă” din Turda.

În trecut, Ordinul ‘Mihai Viteazul’ a fost înființat la o lună după intrarea României în Primul Război Mondial, prin înalt decret al regelui Ferdinand, informează „Ziarul Lumina”. Era cea mai înaltă distincție militară care se putea acorda militarilor pentru fapte de bravură sau eroism. În fapt, ordinul s-a decernat începând cu anul 1920, atunci când Războiul de reîntregire se încheiase, iar România își putea cinsti eroii. Sediul acestui ordin a fost stabilit la Mănăstirea Mihai Vodă din București, acolo unde funcționau Arhivele Statului, fiind totodată locul care amintea faptele de vitejie ale ctitorului unificator. Refacerea bisericii de la Mihai Vodă între 1928 și 1935, cu o pictură care rememora faptele de vitejie ale soldaților români pe câmpul de luptă, a oferit ocazia cavalerilor ordinului de a se întâlni sub patronajul regelui Carol al II-lea.

Horea Cloşca şi Crişan leagă şi azi Ţara Moţilor

Prezenţi săptămâna trecută la festivităţile de la Ţebea, deputatul Horia Nasra şi subprefectul Alin Danci au dăruit din partea oficialităţilor prezente primăriei Beliş un tablou cu liderii revoluţiei, realizat de un pictor de sub Muntele Găina, ţara moţilor crişeni.

Deputatul Cornel Itu, cel mai logeviv parlamentar clujean, a adus la rându-i un salut de pe valea Someşului iar consilierul judeţean, Remus Lăpuşan, a amintit că rămâne aproape de moţii din Beliş, susţinându-le proiectele din Consiliul Judeţean Cluj.

Cine a fost Horea?

Vasile „Ursu” Nicula, cunoscut ca “Nicola”, “Horea” nume cognomene sau, de ce nu, nume conspirative, (n. 1731 la Arada, azi Horea – d. 28 februarie 1785 la Alba Iulia) a fost, alături de Ion Oargă (Cloșca) și Marcu Giurgiu (Crișan), conducătorul răscoalei țărănești de la 1784 din Transilvania. A fost un țăran ager la minte, încredințat de câteva sate din Țara Moților să prezinte plângerile lor în fața împăratului austriac Iosif al II-lea. Horea a jucat un rol important în declanșarea revoltei din 1784. Revolta a început în satele Curechiu și Mestecăniș, extinzându-se apoi în părțile de vest ale Ardealului. Armata austriacă a înăbușit revolta, iar capii răscoalei au fost arestați, fiind trădați. Crișan s-a spânzurat în închisoarea de la Alba Iulia, iar Horea și Cloșca au fost executați public la Alba Iulia, prin frângere cu roata, la 28 februarie 1785.