Manelele reprezintă unul dintre cele mai controversate și totodată omniprezente fenomene culturale din România. Sunt iubite și ascultate de milioane de oameni, dar în același timp sunt criticate și marginalizate de o parte a societății. Unii români se declară fani ai muzicii clasice sau ai muzicii retro, însă la petreceri, nunți și botezuri, ringul de dans este dominat de acordurile manelelor. Această dualitate reflectă nu doar preferințele muzicale ale românilor, ci și un tip de ipocrizie culturală și rasială profund înrădăcinată.
Un fenomen bine cunoscut în România este cel al ascultătorilor „deghizați” de manele. În spațiul public, mulți oameni se dezic de acest gen muzical, considerându-l „inferior” sau „vulgar”. Cu toate acestea, realitatea este alta: în momentul în care se ajunge la o petrecere, manelele devin coloana sonoră a distracției. De la intelectuali și oameni de afaceri până la politicieni sau artiști, toată lumea „rupe” manelele pe ringul de dans.
Această duplicitate este o trăsătură distinctivă a societății românești, în care statutul social și imaginea publică sunt mai importante decât autenticitatea. Se preferă o mască de elitism și rafinament cultural, dar în realitate, plăcerea pură a muzicii ritmate și a versurilor care vorbesc despre bani, dragoste și succes este de necontestat.
21,6% dintre romani preferau manelele în anul 2023, conform unui sondaj realizat de INSCOP, la comanda publicatiei news.ro. Desigur, cifra celor care ascultă este mult mai mare decât consumul real.
Prezent la Horia Nasra Show, Darius Mârza, proprietarul Wonderland și unul dintre cei mai mari organizatori de evenimente din Ardeal, a comentat ce fenomen a generat show-ul începutului de an de la Cluj, chiar de la Wonderland, unde Leo de la Roșiori a adus extrem de multă lume bună la concertul său, de la oameni de afaceri de top din București, la politicieni locali influenți, dar a și explicat câți români ascultă manele, dată fiind experiența sa în organizări de evenimente.
„20% dintre români ascultă și consumă manelele non-stop. Adică, ziua, în amiaza mare, la semafor, oriunde, în căști peste tot unde merg ascultă manele, pentru că aia le place și punct.
30% sunt oamenii care recunosc că le plac, recunosc că consumă, dar spun așa `depinde de context` în general la petreceri, după ce consumi două trei pahare dar o cunosc.
Apoi, 30%, exact identic cu primii 30%, sunt 30% care nu recunosc dar la fel le place, la fel în funcție de context sunt primii care ies pe ring, după ce au băut un pahar-două nu se abțin și și la început dau din picioare sub masă când aud, numai atâta că a doua zi nu recunosc. Este definiția ipocriziei!
După care mai sunt așa, 10%, cărora real real nu le plac manelele dar acei oameni, 10% nu-s atâta de dur. Oamenii ăia exact cum sunt și eu când merg două piese de hip-hop, dansez două piese dar dacă se exagerează și sunt vulgare =cu înjurături și minuni, mă fofilez și mă duc în treaba mea, mă duc la baie, mă duc stânga-dreapta.
Mai sunt 10%, fix oamenii care au scris în ziare despre noi, care sută la sută să meargă în fața oglinzii, că se supără, că nu se supără, cum nu dau nume dar problematizați și încercați să învingeți treaba asta. E foarte, foarte dureroasă și o patimă și de fapt un păcat mare. Rasism pur” a precizat Darius Mârza, proprietarul Wonderland, la Horia Nasra Show.
@cluj.1 Câți români ascultă manele? Darius Mârza, patronul Wonderland ne explică #cluj #clujnapoca_city #clujnapoca #clujnapocalife #wonderland #manele #manelede10stele #romania #romania🇷🇴 #muzica #dariusmarza #marzadarius ♬ sunet original – Cluj 1
Deși criticate de-a lungul timpului, manelele au reușit să evolueze și să rămână relevante. De la lăutarii tradiționali la hiturile moderne interpretate de artiști precum Adrian Minune, Florin Salam sau Tzanca Uraganu, acest gen muzical a traversat generații și a influențat cultura pop românească.
Pe platformele de streaming, manelele au milioane de vizualizări, semn că ele nu doar că sunt ascultate, dar sunt și extrem de apreciate. Mai mult, acest gen muzical nu mai este limitat doar la petrecerile de cartier – în prezent, vedem colaborări între artiști de manele și cântăreți din alte genuri muzicale, iar ritmurile orientale și versurile melodioase au pătruns în cluburi și festivaluri.
Fie că le iubim sau le negăm existența, manelele sunt un fenomen cultural care nu poate fi ignorat. Ele au reușit să treacă testul timpului și să devină coloana sonoră a multor momente importante din viețile românilor. Poate ar fi timpul să renunțăm la ipocrizie și să acceptăm realitatea: România este o țară în care manelele nu doar că există, ci și definesc o parte importantă din cultura populară.