La prima ediţie, Festivalul Geamgiului s-a încheiat cu succes
La prima ediţie, Festivalul Geamgiului s-a încheiat cu succes. Vremea a ţinut cu mărgăuanii şi oaspeţii lor iar spectacolul asigurat de organizatori a meritat participarea la eveniment. Circa 1500 de oameni au fost prezenţi la prima ediţie.
Programul a început cu sfiţirea troiţei, după care de la ora 15.00, s-a trecut la programul artistic, asigurat de o serie de artişti şi ansamblurile „Vălul Miresei” şi „Mărţişorul”.
Conform unor surse locale, în 2020, primarul Petre Ungur, organizator al evenimentului, pregăteşte dezvoltarea conceptului şi va organiza concursuri specifice şi ateliere de geamgii. Ambiţiosul primar mărgăuan doreşte să dezvolte festivalul în cel mai important eveniment de profil din România, în localitatea mirifică de la poalele Vlădesei, munte de legendă.
Tradiţia geamgiilor din Mărgău este cunoscută în toată ţara, de la Cluj şi până în capitală!
„Cu mai bine de un secol în urmă, grupuri răzleţe de geamgii din comuna Mărgău (Cluj) au început să migreze spre periferiile rurale ale Bucureştiului. La începuturile sale, meseria de geamgiu avea de-a face cu un parcurs itinerant, descris în termenii unor istorii picareşti: cei mai mulţi închiriau un vagon de tren din Huedin, împreună cu alţi doi-trei consăteni, demontau căruţele roată cu roată, apoi le îmbarcau, alături de cai. După cîteva zile, reasamblau atelajele şi începeau să cutreiere satele din preajma Capitalei, în căutare de muşterii cărora să le schimbe ferestrele sparte. Vîrsta de la care un viitor geamgiu îşi începea ucenicia (obligatorie înainte de primirea certificatului de lucrător ambulant) era foarte mică (12-14 ani) şi putea ajunge chiar şi la 8-9 ani. Ucenicia era inevitabilă şi pentru că îi asigura viitorului geamgiu o minimă pregătire specializată, valorizată, şi pentru că implica trecerea de la un parcurs nomad, precar, la o formă de profesionalizare a acestei practici” conform antropologului Bogdan Iancu.