Apuseni Info

Ştiri și informații din Apuseni

(OPINIE) Voicu Ienci: Un pitic atat de mic facea baie intr-un ibric

articol publicat în aprilie 26, 2021

De ceva vreme incoace, un domn -pe numele dumnealui Alexandru Muraru, produce in mod constant agitatie pe teme cel putin indoielnice sau desuete, incearca sa aprinda fitile si sa detoneze bombe mediatice.

Aparent, in noianul de probleme actuale, cu care societatea romaneasca se confrunta, mai iti vine sa crezi ca domnul in cauza ar fi fost trimis de undeva -nu spun, ca-i secret si o sa ma acuzati de conspirationism, sa produca agitatii cu scopuri subversive.

O scurta privire pe CV-ul publicat al dumnealui (il gasiti aici -http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=198&cam=2&leg=2020&pag=0 ), e de natura sa ne lumineze pe deplin. Domnul Alexandru Muraru si-a petrecut putinii ani ai vietii dintr-o bursa in alta, dintr-un colocviu intr-un simpozion si apoi intr-o sesiune de comunicari, unele cu staif, altele doar poleite, dar avand toate un numitor comun -fiind finantate intr-un sistem international reprezentat de foruri -fundatii, universitati si asociatii de prestigiu, axate pe conservarea memoriei Holocaustului, pe combaterea oricarei forme de gandire contrara celei consacrate pe subiect.

Ca orice fenomen complex si de maxima insemnatate istorica, Holocaustul prezinta o multitudine de lumini si umbre, principala concluzie si adevarul ultim al semnificatiei sale neputand fi, in mod firesc, decat ca mintea umana, luand haturile istoriei in maini in conjuncturi specifice, poate evolua spre ideologii si fapte concrete de transpunere a acestora in practica, determinand stigmatizarea si exterminarea fizica programata a intregi grupuri etnice sau rasiale.

De ce Holocaust si nu genocid, mai ales ca al doilea termen beneficiaza de definitii juridice? Pana la urma e vorba de fapte similare, la dimensiuni similare, cu efecte identice impotriva umanitatii.

Holocaustul cuprinde si un simbolism veterotestamentar, acela al victimei sacrificate prin ardere, aluzie la cuptoarele lagarelor de concentrare naziste. Prin urmare e in mod determinant despre evrei si drama acestora din perioada celui de-al doilea razboi mondial. Sa spui Holocaust suna mai dramatic decat oricare alt genocid (bosniac, armean, aborigen australian, nativ american, tutsie, moriori, kurd, vendeean) si da, in cifre absolute, exterminarea populatiei evreiesti din Europa este unul dintre cele mai mari dezastre al istoriei …un pic mai mic decat epurarile politice si etnice staliniste, tot in cifre absolute.

Un intreg conglomerat institutional si financiar mondial, in deceniile postbelice, a lucrat eficient la o cauza legitima a umanitatii dar, voit sau nu, a dezvoltat si un produs de marketing politic cu o forta teribila, un argument care pare a depasi uneori limitele scopului initial.
Cred ca o evidenta depasire o reprezinta generalizarile imprudente si zeloase atunci cand vine vorba de a blama natiuni si grupuri intregi, de a calca pe constiinta colectiva istorica a unor natiuni, de a arunca in derizoriu personalitati ce se confunda cu destinul unui popor. Tot o greseala si, mai ales, un pericol mi se pare indoctrinarea unor indivizi (chiar in numele unei memorii sacre) si aruncarea lor in politica unor state al caror trecut are o legatura susceptibil vinovata cu Holocaustul.

Faptele trebuie sa isi pastreze un echilibru si o corespondenta cu scopul initial, nu sa degenereze in personaje politice exotice si excentrice. Pana la urma, orice exces nu poate dauna decat depozitului sacru al conceptiei de Holocaust, denaturand si inventand argumente contrare si nedorite.

Domnul Muraru este elocvent pentru esuarea unor astfel de demersuri, pentru excesul indoctrinarii pana la limita la care gandirea si fapta individuala denatureaza invatatura de baza si o pervertesc.

Intre Voltaire si ghilotina sta un pitic ca Robespierre, intre Heine sau Wagner si solutia finala sta alt pitic -Adolf Hitler, intre Saint Simon si gulag stau o adunatura de pitici in frunte cu Lenin si Stalin, intre jurnalul Annei Frank si discursul ridicol revansard sta domnul Alexandru Muraru .

Domnul Alexandru Muraru face cu ou si cu otet un martir in viata a temnitei comuniste, se isterizeaza ca un dezaxat mintal a trimis o scrisoare de amenintare catre o doamna a teatrului, face spume la gura ca un alt nebun, chiar membru de partid sa fie, lanseaza petarde cu liste ale mortii pe retele de socializare si pentru asta cere desfiintarea unui partid parlamentar. Pornind de la adevarurile inoculate, prin exces si fanatizare, le absolutizeaza si extrapoleaza, le imprastie de la individ spre grup, culpabilizeaza de la individual spre categorii si segmente sociale intregi. Daca ar fi sa comparam cat mai plastic posibil, am avea imaginea unui individ, care face focul sub un ibric si asteapta, isi doreste, viseaza sa fiarba oceanul.

Domnul Muraru stie sa faca foarte putine lucruri tocmai pentru ca formarea dumnealui academica l-a pozitionat pe un fagas ingust, dar susceptibil resentimentar cand pierzi ansamblul si rosturile initiale. Din interior, atunci cand iti pierzi busola si nu iti mai explici menirea, singura solutie de ridicare a stimei de sine este chiar exagerarea, hiperbolizarea problemelor cu care, chipurile, te lupti. Din afara, faptele obiective ale piticului aspirant spre uresenie nu pot parea decat ridicole si nu pot duce decat spre si mai mare ridicol.
Epilogul e ca si in poezia aceea de la gradinita:

Un pitic atat de mic
Facea baie intr-un ibric.

De sapun s-a-mpiedicat
Si piticul s-a-necat.

Vaaai! Vaaai! Ce pacat!
Ca piticul s-a-necat!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *