Apuseni Info

Ştiri și informații din Apuseni

Mining Watch: Rovina – proiectul minier megalomanic din Apuseni

articol publicat în iunie 6, 2021

Platforma online Mining Watch a realizat de curând o prezentare a proiectului minier megalomanic din Apuseni.

Apuseni Info vă redă integral articolul, documentat de către activiștii Mining Watch:

Datele prezentate în articolul „Rovina – proiectul minier megalomanic din Apuseni” sunt extrase din Raportul „Rovina-Technical report (NI 43-101)” publicat în aprilie 2021. Raportul poate fi consultat pe sedar.com

Proiectul minier megalomanic Rovina este situat in județul Hunedoara și constă în trei zăcăminte de aur-cupru pe o suprafață de 2,768 ha – Rovina la nord, Colnic în centru și zăcământul Cireșata la sud. Proiectul este deținut în proporție de 100% de Samax România, subsidiară a Euro Sun Mining. Spre deosebire de proiectele Roșia Montană și Certej, proiectul minier Rovina e deținut în totalitate de o companie privată, fără participarea statului român.

Proiectul minier Rovina se află la 5 km de Brad și 25 km depărtare de Deva. Roșia Montană se află la 25 km nord și Certej la 17 km sud-est de perimetrul licenței Rovina.

Euro Sun Mining Inc. (ESM) este o companie minieră canadiană junior, cu sediul central în Toronto, Ontario și este listată la bursa din Toronto, TSX: ESM. Proiectul minier Rovina este singura investiție a companiei. În 2021 și-a propus listarea pe Bursa londoneză în speranța atragerii de investitori europeni.

Din noiembrie 2018, Euro Sun Mining deţine un permis de exploatare şi o licenţă de exploatare minieră cu o valabilitate reînnoibilă de 20 de ani. Zăcămintele Colnic şi Ciresata sunt descrise ca porfiruri aur-cupru, în timp ce zăcământul Rovina este denumit porfir cu cupru-aur.

În aprilie 2021, Euro Sun a publicat un studiu definitiv de fezabilitate (DFS) pentru faza 1 a proiectului. În faza 1, proiectul se concentrează pe exploatarea în carieră deschisă a două zăcăminte de aur-cupru, Colnic și Rovina. În timpul fazei 2, se preconizează exploatarea depozitului subteran Cireșata, dar doar după cu epuizarea depozitelor din carierele de suprafață.

Potrivit unui studiu de fezabilitate finalizat recent, producția medie vizată in primii 10 ani de exploatare este de trei tone aur si 8,6 tone cupru pe an. Astfel, în primii zece ani, se urmărește obținerea a 30 de tone de aur și a 86 tone de cupru. Durata de viață a minei e estimată la 16 ani și jumătate.

Capitalul total inițial al investiției este estimat la 399 milioane dolari, iar valoarea actuală netă înainte de impozitare este de 447 milioane dolari. Producția minieră este prognozată, potrivit Rapotului Tehnic, pentru 2024.

În iunie 2020, Euro Sun a obținut o finanțare de 22,3 milioane de dolari de la Sprott Capital Partners, cu participarea a trei fonduri: Ruffer, Franklin Resources și ASA Gold. La 30 decembrie 2020, Compania avea 10,9 milioane C $ în numerar și investiții pe termen scurt.

Despre

Proiectul Rovina este situat într-o zonă rurală, în principal împădurită, pe Valea Rovinei (comunele Bucureșci, Criscior și Buces) din Munții Apuseni. Toate componentele principale ale proiectului sunt situate pe valea unui afluent a pârului Valea Rovina. Valea superioară a afluentului va fi modificată în mod semnificativ de cariera Rovina și de instalațiile de deșeuri de steril mixt și rocă reziduală ce se întind pe toată lungimea versanților vestici.

La fel cursul pârâului Valea Rovina va fi alterat în mod semnificativ. Pentru realizarea carierei Colnic este necesară captarea și devierea prin tunel a două bazine naturale: (p 374)
• Valea Rovina și bazinul său (aproximativ 8,9 km2)
• Bazinul Merișor, situat la nord-est de cariera Colnic (aproximativ 1,1 km2).

Zona este în mare parte împădurită cu foioase (fag și stejar), cu conifere ocazionale, în special la înălțimi mai mari.

Pădurile, cursurile de apă și pajiștile au o biodiversitate ridicată și găzduiesc numeroase specii. În ciuda prezenței unor zone mici de exploatare istorică a minelor și a deșeurilor, calitatea solului, apei și a apelor subterane este bună în zonă, la fel și calitatea aerului.

Satul Rovina este cea mai apropiată așezare, iar unsprezece terenuri din zona sa periferică vestică se află pe amprenta instalațiilor de deșeuri și a drumurilor de transport. Cea mai mare parte a satului este aproape de amprenta minelor și va fi afectată prin alăturare” arată cei de la Mining Watch.

Despre Mining Watch România

Mining Watch România este o reţea de organizaţii care se alătură comunităţilor locale în eforturile lor de a opri proiectele miniere distructive, la scară industrială. Mining Watch monitorizează avizele emise de autorităţi în beneficiul companiilor miniere şi semnalează neregulile către factorii de decizie din România şi, când este relevant, la nivelul UE. Printre activităţile sale se numără acţiuni în instanţă şi de advocacy pentru a asigura că autorităţile aplică în mod corect prevederile legale relevante.

Mining Watch România este şi membru fondator al Coaliţiei Europene Bang! Ban Cyanide. Mineritul aurifer modern, industrial reprezintă un proces care se realizează de multe ori în cariere deschise uriaşe şi folosind cantităţi foarte mari de cianură pentru a separa aurul de minereuri. Această metodă de extracţie nu generează bunăstare ci duce la poluare, sărăcie şi dependenţă. Secătuieşte resursele comunităţilor şi limitează dezvoltările alternative.
Campania reuneşte membri din Belgia, Bulgaria, Finlanda, Franţa, Grecia, Germania, România, Slovacia, Spania, Marea Britanie, Republica Cehă şi Turcia.

Tot mai multe proiecte de minerit aurifer sunt planificate în România. Cu 68 de zăcăminte aurifere identificate, România este expusă riscului unei expansiuni rapide a unor proiecte mine în carieră deschisă, bazate pe tehnologii cu cianură. În acest context, mineritul este o industrie cu miză extrem de mare pentru politicile publice și piețele financiare, dar mai ales pentru comunitățile și ecosistemele direct afectate.

În timp ce industria subliniază capacitatea sa de a genera profit și utilizarea de tehnologii moderne, responsabilitatea pentru riscurile, costurile și datoriile generate de poluare nu a fost niciodată pe deplin asumată. Dominația industriei în arena politicilor publice a împiedicat generarea unei schimbări a status-quoului, iar vocea comunităților locale rămâne în continuare marginală în discursul public. Mai mult, industria minieră, prin lobby-ul puternic la nivelul instituțiilor statului și prin campaniile de publicitate inițiate, are capacitatea de a diminua presiunea comunităților și organizațiilor locale asupra factorilor de decizie și co-participarea lor la procesul decizional.

Activitatea Mining Watch este menită să sprijine organizațiile neguvernamentale și grupurile de inițiativă locale pentru asigurarea accesului la informație, realizarea de studii independente de evaluare a impactului mineritului, monitorizarea procesului decizional, precum și pentru acordarea de asistență juridică atunci când situația o impune. Mining Watch România acționează și monitorizează proiecte miniere inițiate sau propuse în mai multe zone din țară, secțiunile ‘Unde acționăm’ și ‘Monitorizări active’ prezentându-le în detaliu.

1 thought on “Mining Watch: Rovina – proiectul minier megalomanic din Apuseni

  1. Aici nu este deloc opinia companiei. Sa inteleg ca voi postati asa de capul vostru fara sa va documentati.

    Proiectul asta nici nu are cianura si a ineput sa creeze locuri de munca. LA noi aici in zona unde nu ne mai angajeaza nimeni este nevoie de el si voi veniti si aruncati cu noroi in timp ce mojicii astia de la mining watch au facut 300 de mii de euro anul trecut si nu au platit nici o taxa si nu aduc nici un beneficiu societatii.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *