Apuseni Info

Ştiri și informații din Apuseni

Târgul de sărutat din Hălmagiu, o tradiție de pe vremea năvălirii turcilor care ar fi răpit multe femei de pe valea Crișului Alb

articol publicat în iulie 11, 2021

Târgul de sărutat de la Hălmagiu este o veche tradiție a moților crișeni și a Țării Zarandului în general.

Pierdut undeva în secolul în al XIX-lea, Târgul de sărutat de la Hălmagiu a fost reamintit în perioada interbelică de fostul deputat Ion Rusu Abrudeanu în lucrarea sa „Moţii, calvarul unui popor eroic dar neîndreptăţit. Studiu istoric – politic” care publicată în 1928.

Vă redăm integral descrierea târgului din cartea „Moţii, calvarul unui popor eroic dar neîndreptăţit. Studiu istoric – politic” (transcriptul este redat în original):

„De dimineaţă, nevestele tinere din 50-60 de sate, foarte frumos gătite şi cu cununile de mireasă pe cap, în grup de câte două-trei, însoţite de soacrele lor, încep a umbla prin târg şi cum întâlnesc rudenii şi cunoscuţi, aleargă la ei şi îi sărută, iar aceştia le cinstesc cu bani, fiecare după cum poate şi îl trage inima. Cu străinii sunt în mare rezervă, căci a rămânea nesărutată este cea mai mare ocară. Când însă nevestele sunt informate că nu vor fi refuzate, atunci ele sărută şi pe străin. După sărutat, nevasta primind cinstea, ea mulţumeste închinând dintr-un ulcior cu vin. A nu bea, înseamnă a batjocori nevasta şi pe ai săi. Lucruri imorale şi certuri nu se nasc niciodată. Moralitatea şi ordinea o păstrează însuşi publicul, care controlează păstrarea bunelor moravuri.

În privinţa originei acestui târg nu se ştie nimic precis. Oamenii s-au pomenit cu această datină şi o menţin din generaţie în generaţie. Tradiţia spune că târgul de sărutat din Hălmagiu datează de pe vremea năvălirei Turcilor, cari, străbătând până pe valea Crişului alb, ar fi răpit o mulţime de femei crişene, dintre cari unele, scăpând din robie şi întorcându-se acasă, au sărutat pe toţi cunoscuţii pe cari i-au întâlnit, iar aceştia le-au cinstit pentru vrednicia şi dragostea lor faţă de limba şi vatra strămoşească” scrie fostul deputat din perioada interbelică.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *