Apuseni Info

Ştiri și informații din Apuseni

Legenda zânei de pe Muntele Găina și găină cu pene de aur

articol publicat în septembrie 2, 2021

Una dintre cele mai vechi legende din Țara de Piatră are legătură cu Muntele Găina, masiv muntos unde în fiecare an în ultima duminică din iulie, de Sfântul Ilie, are loc celebrul „Târg de Fete”.

Legenda Muntelui Găina este strâns legată de frumos râul Arieş, care traversează Munţii Apuseni. Astfel, se spune că pe Muntele Găina trăia o zână foarte frumoasă, care locuia într-un palat strălucitor. Zâna avea o găină cu pene de aur. Găina îi făcea în fiecare zi câte trei ouă de aur, iar zâna făcea cadou aceste oua fetelor sărace din zonă care urmau să se mărite.  

Trei moți de-ai locului, auzind de bogăţia zânei, s-au deghizat în haine femeieşti, au reuşit printr-un vicleșug să pătrundă în palat şi să fure găina. În fuga lor, au scăpat din coş ouăle de aur, care s-au spart în râul Arieş. De atunci, Arieşul poartă în nisipul său fărâmituri de aur. Timp de sute de ani băieșii au scos aur din râul Arieş cu ajutorul unor instrumente rudimentare. Legenda a fost purtată şi transmisă oral şi prin intermediul celei mai mari manifestări populare în aer liber din România, Târgul de fete de pe Muntele Găina.

Pornit iniţial ca o întâlnire între locuitorii satelor Bulzeștii de Sus (Hunedoara) și Vidra (Alba), pentru ca oamenii să-şi găsească mai uşor partenerul sau partenera de viaţă, cu timpul târgul a devenit un prilej de promovare a tradiţiilor populare din Țara Moților, a dansului şi a muzicii folclorice. Prima menţiune a Târgului de fete de pe Muntele Găina datează din anul 1816, dar începuturile acestui eveniment trebuie căutate mult în timp.   

În timpurile de odinioară, târgul începea sâmbata seara, când se adunau feciorii. Peste noapte, tinerii moți cântau şi beau ţuică. În zori, apăreau fetele şi nevestele, şi toată petrecerea se muta pe creasta muntelui Găina. Dansul popular era obligatoriu, ca flăcaii să vadă că fata nu şchiopăta. Se înfiripa şi negoţul: după locul de obârşie, negustorii vindeau fie cireşe şi miere, fie rachiu, fie ciubere sau oale smălţuite. Momentul cel mai important îl reprezenta “târguirea” fetelor. Părinţii puneau pe masă plăcintă, găini fripte, palincă, iar tatăl baiatului se înfăţişa şi începeau “negocierile”. Dacă părinţii cădeau la înţelegere, fata era invitată la joc şi apoi cântărita pe o scândură în balans, la capătul căreia era pusă zestrea.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *