Apuseni Info

Ştiri și informații din Apuseni

Cinci obiective noi de investiții la Cetățile Dacice din Munții Orăștiei

articol publicat în octombrie 25, 2021

Având în vedere informațiile vehiculate în spațiul public referitoare la investițiile care urmează a fi realizate la Cetățile dacice din Munții Orăștiei, dar și interesul manifestat pentru acest subiect, pentru informarea corectă și relevantă a opiniei publice, vă transmitem următoarele:

În baza Legii nr. 23 din 20 martie 2020, privind regimul juridic al Cetăților dacice din Munții Orăștiei, care fac parte din Lista Patrimoniului Mondial UNESCO și unele măsuri pentru protejarea acestora, patru dintre aceste monumente istorice – Bănița, Costești-Blidaru, Costești-Cetățuie și Luncani-Piatra Roșie – au fost preluate în proprietatea publică a Județului Hunedoara.

Direcția Generală de Administrare Monumente și Promovare Turistică a Județului Hunedoara (DGAMPT), așa cum reiese și din titulatura instituției, a preluat în administrarea sa cetățile dacice în scopul protejării, întreținerii, folosirii și punerii în valoare a acestora. În vederea pregătirii măsurilor imediate pentru buna lor gestionare, este necesară crearea condițiilor optime pentru asigurarea pazei și controlului vizitatorilor, până în momentul realizării și implementării unui program extins pe anii următori, pentru conservarea, protejarea, accesibilizarea și punere în valoare a acestor situri arheologice.

Paza, protecția și administrarea sunt, în momentul de față, cele trei direcții principale de acțiune în ceea ce privește Cetățile dacice din Munții Orăștiei. Importanța istorică și arheologică a acestor monumente este considerabilă pentru că ele reprezintă expresia monumentală a Regatului dacic din secolele I î. Hr. – I d. Hr. Pe plan național, cetățile dacice, sunt printre cele mai cunoscute monumente, iar odată cu includerea lor pe Lista Patrimoniul Mondial UNESCO, au devenit un bun cultural al comunității.

De-a lungul timpului, istoricii și arheologii au considerat că aceste cetăți fac parte dintr-un sistem compact de ocupare și apărare a teritoriului, o particularitate a acestora o reprezintă însă amplasarea lor în zone greu accesibile, situate pe înălțimi. Tocmai din aceste cauze există anumite riscuri în ceea ce privește accesul turiștilor în siturile arheologice din Munții Orăștiei, dar și buna protejare a vestigiilor. Vandalizarea și organizarea unor evenimente neautorizate se petrec constant în cetățile dacice și nu fac altceva decât să afecteze integritatea și imaginea acestora.

Experiența de vizitare actuală nu oferă nicio facilitate, lipsind componentele necesare unei bune înțelegeri a acestor situri arheologice. Lipsesc, de asemenea, și informațiile privind drumurile de acces, traseele marcate – cu zone de odihnă și dotări minimale pentru buna funcționare și protejare a sitului arheologic – punctele de informare și vânzare bilete, spațiile pentru pază și depozitare a materialelor de întreținere, grupurile sanitare destinate vizitatorilor.

Tocmai de aceea, programul de investiții aferent anului 2021 prevede crearea unei infrastructuri de vizitare adecvate, prin care să fi îmbunătățită, în primul rând, supravegherea și protecția celor patru situri arheologice. DGAMPT Hunedoara se ocupă, totodată, și de administrarea cetății Sarmizegetusa Regia, fiind nevoie de o serie de investiții la sediul său administrativ (Remiza) de la Grădiștea de Munte – Valea Albă. Se dorește reamenajarea acestui sediu, a spațiului expozițional, refacerea finisajelor, realizarea unor grupuri sanitare, amplasarea unui rezervor de colectare a apelor uzate și repararea sistemului de alimentare cu energie electrică.

Astfel, prin programul de investiții din acest an, este propusă construirea a patru pavilioane în zonele de acces spre cetățile de la Costești – Cetățuie, Costești – Blidaru, Luncani – Piatra Roșie și Bănița, concepute de către specialiștii Institutului Național al Patrimoniului și care corespund întru totul condițiilor din siturile arheologice. Amplasarea construcțiilor ușoare se va realiza cu respectarea prevederilor Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice și ale Ordinului M.C. nr. 3765/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea și derularea Programului național de restaurare a monumentelor istorice, finanțat de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii, și gestionat de Institutul Național al Patrimoniului.

Soluțiile tehnice propuse pentru intervenția în siturile arheologice cu statut de monumente istorice vor respecta următoarele principii: minimă intervenție, reversibilitate, compatibilitate, diferențiere. La acestea se adaugă criteriile care privesc autenticitatea, integritatea și sustenabilitatea.

În cadrul acestor lucrări, o atenție deosebită se va acorda peisajului natural și cultural, prin realizarea unei structuri discrete, minim invazive, din materiale naturale și sustenabile. Structura va fi realizată din lemn, într-un sistem ușor de montat în zone greu accesibile, cum este cazul Cetăților dacice din Munții Orăștiei. Așezarea pe teren se va realiza prin cuzineți, pentru a nu necesita fundații de adâncime sau alte soluții invazive în siturile arheologice. Tâmplăriile ferestrelor și ușilor vor fi din lemn, cu coeficient termic optim pentru un nivel energetic redus. Acoperirea pavilioanelor este realizată în terasă verde sau se va utiliza pentru montajul panourilor fotovoltaice. Pavilionul va fi prevăzut, de asemenea, cu spațiu de afișare și informare turistică.

Prin aceste lucrări, se urmărește și asigurarea unei infrastructuri turistice care să asigure:
• informarea: doar un sit bine înțeles de către categoriile diferite de beneficiari poate să suscite interes continuu, să își mențină relevanța socială și, ca atare, să poată fi întreținut, cercetat și utilizat.
• siguranța vizitatorilor: care să permită o bună informare privind condițiile de vizitare și să asigure desfășurarea activităților oportune pentru conservarea cetății dacice.

Efectul pozitiv anticipat poate fi prezentat astfel:
• pază, protecție și administrare: prin obiectivul de investiții se va asigura un loc de pază, atât pe timp de vară, cât și pe timp de iarnă;
• infrastructura de vizitare: se va asigura existența unui punct de informare, vânzare de bilete și afișare de informații esențiale pentru vizitarea siturilor arheologice.

La sediul administrativ de pe Valea Albă sunt propuse următoarele intervenții:
• reamenajarea și repararea punctului de informare și expoziție: se va asigura existența unui punct de informare, vânzare de bilete și afișare de informații esențiale pentru vizitarea sitului arheologic de la Grădiștea de Munte – Sarmizegetusa Regia;
• reabilitarea clădirii și asigurarea unui spațiu de interes public sănătos, cu materiale care respectă tipologia constructivă a clădirii.

Există și mai multe prevederi de ordin general, cuprinse în tratatele internaționale de profil la care România este parte, care impun statelor membre să aloce resurse suficiente pentru protejarea corespunzătoare a patrimoniului cultural (și natural) propriu. Dintre acestea menționăm:

• Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural (UNESCO, 1972, acceptată de România prin Decretul 187/1990), art. 4 – Fiecare din statele părți la prezenta convenție recunoaște că, obligația de a asigura identificarea, ocrotirea, conservarea, valorificarea și transmiterea către generațiile viitoare a patrimoniului cultural și natural la care se referă art. 1 și 2 și care este situat pe teritoriul său, îi revine în primul rând. Se va strădui să acționeze în acest scop atât prin propriul său efort, în limita maximă a resurselor sale disponibile, cât și, când este cazul, prin intermediul asistenței și cooperării internaționale de care va putea beneficia, în special pe plan financiar, artistic, științific și tehnic.

• Convenția pentru salvgardarea patrimoniului arhitectural al Europei (Consiliul Europei, Granada, 1985, ratificată de România prin L. 157/1997), art. 10, pct. 2 – Fiecare parte se angajează să adopte politici de conservare integrată, care să promoveze programe de restaurare și întreținere a patrimoniului arhitectural.

• Convenția europeană pentru protecția patrimoniului arheologic (Consiliul Europei, La Valetta, 1992, ratificată de România prin L. 150/1997), art. 4 – Fiecare parte se angajează să aplice măsuri de protecție fizică a patrimoniului arheologic, care să prevadă, în funcție de împrejurări: (ii) conservarea și întreținerea patrimoniului arheologic, de preferință pe locul lui de origine; art. 9 – Fiecare parte se angajează să: (ii) promoveze accesul publicului la elementele importante ale patrimoniului său arheologic, îndeosebi la situri, și să încurajeze expunerea publică a unor bunuri arheologice selecționate.

Valoarea totală estimativă a realizării celor 5 obiective de investiții: 466.700,00 lei cu TVA. Valoarea estimativă se compune din:

  1. Cheltuieli pentru proiectarea celor 5 obiective de investiții realizată de către Institutul Național al Patrimoniului (SF, Verificare Tehnică, DTAC+DTOE, PT+DE) – 25.000,00 lei cu TVA
  2. Asistență tehnică din partea proiectantului – Institutul Național al Patrimoniului, pe toată durata de realizare a celor 5 obiective de investiții – 5.000,00 lei cu TVA și Dirigenție de șantier pentru implementarea celor 5 obiective de investiții – 2.500,00 lei cu TVA
  3. Cheltuieli pentru investiția de bază:
    a) Cheltuieli pentru amplasarea pavilioanelor la cele 4 cetăți dacice 52.000,00 lei cu TVA/pavilion x 5 pavilioane = 260.000,00 lei cu TVA
    b) Cheltuieli pentru reparații curente și reamenajarea sediului administrativ al DGAMPT de la Remiza Valea Albă – 50.000,00 lei cu TVA
  4. Dotări:
    a) Cheltuieli pentru amplasarea unor sisteme de panouri fotovoltaice la cele 4 cetăți dacice 22.500,00 lei cu TVA x 4 cetăți = 90.000,00 lei cu TVA
    b) 1 rezervor ape curate amplasat la cetatea dacică Costești – Cetățuie – 3.000,00 lei cu TVA
    c) 1 rezervor ape uzate amplasat la cetatea dacică Costești – Cetățuie – 7.000,00 lei cu TVA
    d) 1 rezervor ape uzate amplasat la sediului administrativ al DGAMPT de la Remiza Valea Albă – 7.000,00 lei cu TVA
    e) Cheltuieli cu taxe, avize și acorduri pentru toate cele 5 obiective de investiții – 17.200,00 lei cu TVA

Realizarea celor 5 obiective de investiții se va realiza după obținerea tuturor documentelor prevăzute de legislația în domeniu, iar procedurile de achiziție se vor realiza cu respectarea prevederilor Legii nr. 98 din 19 mai 2016 privind achiziţiile publice și a principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică prevăzute de legea mai sus amintită.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *