Apuseni Info

Ştiri și informații din Apuseni

INTERVIU cu Radu Barb, despre patrimoniul și potențialul turistic uriaș al Hunedoarei și Țării Zarandului

articol publicat în noiembrie 7, 2021

Dacă Dumnezeu iubește un județ din România, acela este cu siguranță Hunedoara, un județ cu o bogăție culturală și de patrimoniu deosebită, cu diversitate peisagistică rar întâlnită și cu un potențial de dezvoltare turistic uriaș.

Vorbim despre toate acestea cu fostul deputat Radu Barb, șeful Direcţiei de Administrare Monumente şi Promovare Turistică a Judeţului Hunedoara.

Apuseni Info: La începutul acestui an am auzit de înființarea acestei direcții noi în subordinea Consiliului Județean Hunedoara. Titulatura este una ofertantă: administrare monumente și promovare turistică. Mai concret, are nevoie județul Hunedoara de o astfel de instituție?

Radu Barb: „Da, are. Există această nevoie de a te face cât mai cunoscut, de a dezvolta infrastructura turistică, de a veni cu idei bune, de a prelua idei, inclusiv din afara țării și de a le adapta condițiilor de aici. Nu este suficient să ai niște structuri la nivel național, cu extensiile lor în teritoriu. Fiecare județ are specificitatea lui, are monumente unice, are tradițiile și obiceiurile lui. Să nu mai zic că fiecare localitate în parte are măcar un element original care o diferențiază de cealaltă. De asta este nevoie ca strategia culturală și turistică a județului să fie făcută și implementată cu ajutorul oamenilor care trăiesc de o viață aici. Ei pot să vadă atât ansamblul, cât și micile detalii. De asta este nevoie de o astfel de direcție ca a noastră, cu atât mai mult cu cât județul Hunedoara este al doilea ca potențial turistic la nivel național și a primit în patrimoniul său patru cetăți dacice din Munții Orăștiei și o administrează de câțiva ani pe cea mai importantă, Sarmizegetusa Regia, fosta capitală a Regatului Dac”

Apuseni Info: Ce înseamnă această preluare a cetăților dacice pentru județul Hunedoara?

Radu Barb: „Înseamnă deschidere, înseamnă oportunitate de dezvoltare turistică, înseamnă descoperiri noi, dar înseamnă și multă responsabilitate. Preluarea în domeniul public al județului și clarificarea statutului juridic reprezintă o muncă titanică, dar suntem pe drumul cel bun. Colegii din Consiliul Județean Hunedoara se ocupă de această componentă importantă pentru viitorul acestor situri excepționale incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Există și susținere pentru componenta științifică. Continuarea cercetărilor, realizate doar sporadic în ultimii ani la Costești Cetățuie, reluarea cercetărilor complexe la Luncani-Piatra Roșie, Bănița sau Blidaru este un deziderat al conducerii CJ Hunedoara și implicit a președintelui Laurențiu Nistor. Împreună cu specialiștii care fac parte din colectivul de cercetare din Munții Orăștiei putem aduce date și informații noi, inedite, despre ceea ce a însemnat civilizația dacică. Direcția pe care o conduc are misiunea administrării și promovării cetăților, a valorificării potențialului lor”.

Apuseni Info: Cum faceți asta?

Radu Barb: „Avem în derulare un program de investiții menite să atragă turiștii, dar și să protejeze vestigiile împotriva vandalizării. Vizitatorii care vin la cele patru cetăți vor avea de unde să primească informații, de unde să cumpere un suvenir la plecare. Practic, pe drumul de acces spre cetăți va fi montat câte un pavilion care va servi ca și casă de bilete, ca și punct de informare, dar și de pază. În plus, cetățile vor beneficia și de sistem de supraveghere video. Asta înseamnă că vizitatorii, vor avea la dispoziție trasee de vizitare, vor fi atenți pe unde pășesc pentru a nu degrada și mai mult vestigiile. Este un proiect care consumă timp și resurse, dar când totul va fi gata vom putea vorbi de pază și protecție în adevăratul sens al cuvântului. Suntem în procedură și sper ca în scurt timp să reușim amplasarea pavilioanelor respective. Aș vrea să mai adaug că totul decurge cu avizul Consiliului Științific iar proiectul este făcut de specialiștii de la Institutul Național al Patrimoniului”.

Apuseni Info: Subiectul cetăților dacice rămâne unul de interes. Este o imagine care se vinde singură. Dar cum rămâne cu restul județului? Cum faceți vizibile celelalte monumente, celelalte zone?

Radu Barb: „Într-adevăr, la prima vedere, așa pare, că ne ocupăm doar de cetăți. Dar încă înainte de a exista DGAMPT a fost Agenția de Dezvoltare Economico-Socială (ADEH) a Județului Hunedoara, pe care am avut onoarea să o conduc o vreme. Încă de atunci am gândit, împreună cu conducerea CJ, o strategie care să pună în valoare județul. Am mers pe principiul unității, dar și al unicității. Astfel, am împărțit județul în șase zone distincte, în funcție de specificul lor etnografic: Țara Zarandului, Valea Mureșului, Ținutul Orăștiei, Ținutul Pădurenilor, Țara Hațegului și Valea Jiului pentru care am gândit oferte comune la nivel de județ, dar ținând cont de specificul fiecărei zone. Vizitatorul însuși vede schimbarea de peisaj de la o regiune etnografică la alta, vede că diferă arhitectura caselor vechi, vorba, portul popular, gastronomia este și ea puțin diferită. Toate aceste elemente trebuie fructificate la maximum! Fiecare are monumentele sale unice, unele mai puțin cunoscute. Și cu atât mai mult, care merită să fie cunoscute”

Apuseni Info: Care a fost mecanismul de promovare a ofertelor? Sau cum ați făcut cunoscut județul Hunedoara și potențialul său?

Radu Barb: „Cel mai la îndemână este participarea la târgurile de turism. Acolo te întâlnești cu tour-operatori români și străini, cu agenții care organizează vacanțe de toate tipurile, te întâlnești și cu o mulțime de expozanți din țară și din exterior cu care poți face schimburi de idei. Tot acolo poți să ai contact direct și cu oamenii dornici să-și găsească vacanța perfectă. Din păcate, din cauza pandemiei târgurile de turism de iarnă și de primăvară sunt organizate acum în online. Apoi, promovarea clasică prin hărți, pliante, broșuri, albume de prezentare, suveniruri. O componentă importantă este cea online, avem site-uri, pagini de facebook dedicate, suntem înscriși în sute de grupuri. Practic, suntem o prezență constantă pe rețelele de socializare. Avem o echipă de specialiști care creează conținut digital, grafică și materiale de promovare. În plus, tehnologia actuală ne-a permis să dezvoltăm o aplicație ce poate fi descărcată pe telefonul mobil: Discover Hunedoara. Ideea este că trebuie să creștem numărul de turiști, nu doar de vizitatori. Ca turist trebuie să te cazezi măcar o noapte în județ. Ceea ce nu este imposibil, chiar și în condiții de pandemie. Românii încep să-și redescopere țară, și pot să spun că multora le-a plăcut ce au descoperit în județul Hunedoara”

Apuseni Info: Ați pomenit de Țara Zarandului, care se suprapune cu o parte a Apusenilor. Aveți aici obiective în portofoliu pe care să le administrați?

Radu Barb: „Desigur, la Țebea ne ocupăm de Panteonul Moților, la Vața de Jos avem un punct expozițional numit ”Zestrea Apusenilor” iar la Baia de Criș Casa – Muzeu “Avram Iancu”. Suntem direct răspunzători de aceste obiective. Dar aici sunt mai multe oportunități de vizitare. Împreună cu colegii mei avem o strategie prin care dorim să le punem în valoare. Ține cumva și de mândria mea. Sunt născut și crescut la Brad, așa că nu pot rămâne indiferent la istoria și potențialul oferit de aceste locuri minunate”

Apuseni Info: Ce ați reușit să realizați până acum?

Radu Barb: „În parte am reușit niște colaborări excelente cu primarii de aici, cu instituțiile, cu întreprinzătorii privați, dar mai e mult de lucru. La Brad, muzeul din Deva (MCDR) are o expoziție de etnografie și folclor, e de mare ajutor pentru promovarea zonei. Echipa de acolo este neobosită și a strâns un bogat inventar reprezentativ pentru întreaga zonă. Dar tot la Brad avem și Muzeul Aurului, care are cea mai mare colecție de piese de aur nativ din Europa. Din păcate, muzeul este într-un con de umbră. Ministerul Economiei, în subordinea căruia se află, nu se prea pricepe să-l pună în valoare. Altfel, ar veni și aici zeci de mii de turiști anual. Noi l-am inclus în ofertele de vizitare ale județului, dar se pare că nu este suficient. Avem o colaborare bună cu Casa Căutătorului de Aur de la Stănija. Doamna Dulgheru a fost prezentă cu echipa noastră la târgurile de turism. A dezvoltat o idee de nișă cu priză grozavă la public. Peste tot în Apuseni, în zone cu tradiție în exploatarea aurului se poate face așa ceva.

Pe vremea ADEH-ului s-a creat Ruta cultural-turistică ”Biserici de lemn din Țara Aurului”. Sunt vreo 11 biserici vechi de lemn, unele clasificate ca și monument istoric, de la Ocișor la Curechiu care pot fi vizitate cu ușurință. Este o zestre deosebită, pe care o avem și care este păcat să se piardă și să nu fie cunoscută de mai multă lume. Tot aici avem două biserici de piatră de o valoare excepțională: cea de la Ribița și cea de la Crișcior. Avem mănăstirea Crișan, casa lui Crișan, dar și Casa -Muzeu “Avram Iancu” de la Baia de Criș. Tot la Baia de Criș este și o mănăstire franciscană cu o arhitectură deosebită, de care știe puțină lume. Avem masivul stâncos de la Buceș-Vulcan pentru drumeții și escaladă, o grămadă de peșteri, mici cascade spectaculoase, dar și locurile unde s-au purtat lupte crâncene în vremea răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan de la 1784 sau a Revoluției de la 1848. Nu mai vorbesc de satele pitorești, multe părăsite, cu locuințe de lemn și acoperișuri de paie. Astfel de sate sunt o atracție în sine pentru cei dornici de evadare în natură. Aștept cu interes și strategia ITI a ADI ”Moții Țara de Piatră”, din care face parte și Consiliul Județean Hunedoara”.

Apuseni Info: Cum arată viitorul turistic al acestei zone?

Radu Barb: „Are toate atuurile să se dezvolte. Văd o rută de pelerinaj la locul nașterii lui Arsenie Boca, la Vața de Sus. Arsenie Boca este un simbol, numele său și personalitatea sa au o rezonanță puternică în rândul românilor ortodocși. Iar această rută poate fi legată cu ușurință de băile de la Vața de Jos. Sper ca baza de tratament atât de apreciată pe vremuri să-și găsească strălucirea de altădată și să se valorifice potențialul apelor termale de aici. Și de aici putem crea trasee de vizitare spre toate obiectivele menționate anterior. Asta cu atât mai mult cu cât Consiliul Județean Hunedoara are deja proiecte de investiții în infrastructura rutieră din zonă și se pregătesc și altele noi. Este știut că fără drumuri bune nu putem face turism de calitate! Iar ca și completare țin să vă mai spun că în prezent Consiliul Județean Hunedoara și Academia Română colaborează în vederea realizării Strategiei de Dezvoltare a județului Hunedoara, document fundamental care va trasa viitoarele direcții de dezvoltare și atragerea de fonduri europene și guvernamentale. Strategia este elaborată de către experții Institutului Național de Cercetări Economice (INCE) ”Costin C. Kirițescu”, al Academiei Române”

Apuseni Info: Care ar fi o parte a proiectelor din zonă?

Radu Barb: „Să încep cu cel mai nou, Drumul Regelui, vechiul drum pietruit de la Vața de Jos la Săvărșin. Consiliul Județean Hunedoara și Consiliul Județean Arad își vor da mâna pentru modernizarea lui. Deja s-au făcut primii pași pentru parafarea unui parteneriat pentru atragerea de fonduri în comun. Recent, Consiliul Județean Hunedoara a adoptat o hotărâre prin care a fost aprobată cererea de finanțare și devizul general estimativ pentru modernizarea DJ 762: Baia de Criș – Bulzeștii de Sus- Limită județ Alba, proiect pentru care se dorește atragerea de fonduri prin Programul Național ”Anghel Saligny”. În prezent, sunt în derulare lucrările de modernizare a șase kilometri de drum care vor face legătura între Curechiu și Almașu Mic de Munte. Este vorba de DJ 741 care leagă comunele Bucureșci și Balșa. Practic, prin această modenizare se va realiza conexiunea între satele de pe Valea Crișului Alb și localitățile de pe valea Geoagiului”.

Apuseni Info: Mă gândesc că nu totul este roz, mai sunt și neajunsuri în ceea ce privește dezvoltarea turismului în județul Hunedoara, în zona Munților Apuseni…

Radu Barb:Da, mai sunt multe de făcut. Dar aș puncta câteva care nu ne afectează doar pe noi, cei din județul Hunedoara. Lipsește un minister al turismului – nu poți dezvolta acest domeniu, lovit greu de pandemie, doar cu un departament al Ministerului Economiei, lipsește Legea Turismului – ea există, a fost în dezbatere publică în 2017, dar apoi nu s-a mai făcut deloc vorbire. Și trei, anularea voucherelor de vacanță. Aceste vouchere ar fi fost un balon de oxigen, un venit sigur pentru operatorii din turism, mai ales după acești doi ani teribili. Din păcate, la noi noțiunea de concediu de la serviciu nu echivalează neapărat cu o vacanță petrecută cu familia departe de casă. Dar având aceste vouchere, omul de rând se încumetă să plece măcar câteva zile pe undeva prin țară, unde se cazează, mănâncă, vizitează!

Apuseni Info: Gânduri de final

Radu Barb: „Există o categorie tot mai numeroasă de turiști români și străini care caută simplitatea, întoarcerea la origini, la tradiții, la mâncarea sănătoasă. E un segment pe care îl vizăm. Desigur, fără să-i neglijăm pe cei care vor să viziteze un obiectiv două pe zi, dar vor să se bucure și de confort de patru stele la cazare. Tuturor le adresăm invitația: descoperă Hunedoara!”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *