Apuseni Info

Ştiri și informații din Apuseni

(FOTO) Cum arăta târgul săptămânal din Huedin în perioada interbelică?

sursă foto: Kresz Mária © Muzeul de Etnografie Budapesta

articol publicat în noiembrie 10, 2021

Cum arăta târgul săptămânal din Huedin în perioada interbelică? Ne prezintă platforma online „Satele din România”.

Fotografiile poartă marca – Kresz Mária © Muzeul de Etnografie Budapesta.

Situat la intersecția mai multor drumuri comerciale care legau localitățile din Munții Apuseni și Țara Călatei, orașul Huedin a fost încă din cele mai vechi timpuri perceput ca târg, un loc de întâlnire a comercianților și, implicit, ca un loc în care se percepea vama.

„Pentru prima data în documentele vreme, Huedinul este atestat în anul 1332, ca villa Hunad, iar ca târg ceva mai târziu. […] La puțin timp după prima atestare documentară a localității, negustorilor clujeni care transportau mărgurile spre nord-vestul țării li se acorda în anul 1377 privilegiul de a fi scutiți de plata vămii la Huedin. […] Chiar etimologia numelui (și azi se folosește numele arhaic de Hodin) ne arată importanța Huedinului ca târg și punct de hodină pentru locuitorii din cetatea Munților Apuseni care coborau de acolo pentru a merge cu produsele lor (ciubere, căzi, buți, scânduri ș.a.) să le vândă sau să le schimbe pe produse agricole cu care aveau să-și întrețină familiile.

În târgul Huedinului veneau atât oameni din zona limitrofă, cât și de la distanțe mai mari, deoarece era vestit pentru mărfurile care se găseau aici.  De pe Sălașe (Sălajul de azi) soseau olarii din Almași și Buciumi, care te îndemnau să le cumperi oalele de diferite mărimi și întrebuințări, oale pentru lapte, oluri care păstrau în arșița verii apa rece ca la izvor, cănți, blide […]. Tot aici puteai cumpăra războaie de șesut, spete pentru ele, diferite tipuri de pănură pentru cearceafuri, sumane, itați, dar și furci pentru tors sau de cele pentru vestitele lăzi de zestre aduse de meșterii din Stana, necesare frumoaselor care doreau să se căsătorească. Vestiți erau șindrilarii care coborau din Munți, dar și concurenții lor din Almaș și dibacii constructori de porți ornamentale din Fildu de Sus. Puteai să-ți cumperi din târg și hainele pe care ți le-ai dorit de mult”, se arată în volumul Huedinul, o localitate pe drumul spre Europa – aspecte monografice, semnat de istoricii Cristian-Claudiu Filip și Horea-Dorin Matiș.

sursă foto: Kresz Mária © Muzeul de Etnografie Budapesta

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *