Apuseni Info

Ştiri și informații din Apuseni

Cât de sigure sunt barajele Beliș-Fântânele și Tarnița? Se poate produce o tragedie?

România are, în prezent, 181 de baraje de importanţă excepţională, respectiv de importanţă deosebită (categoriile A şi B), precum şi alte 2.223 de categorie C şi D (importanţă normală şi importanţă redusă).

În județul Cluj, între anii 1968 și 1988, în bazinul hidrografic al râului Someșul Mic s-a desfășurat un amplu program de construcții hidroenergetice, într-o concepție modernă, care s-a finalizat cu o cascadă de hidrocentrale realizată în 8 trepte, constând din 5 baraje, 8 centrale hidroelectrice și peste 30 de km de aducțiuni principale și secundare.

Volumul de apă acumulat în cele 5 lacuri de acumulare este de unul URIAȘ, de aproximativ 290 milioane mc! Practic dacă luăm în calcul un scenariu apocaliptic, la un dezastru, nu doar că sate întregi ar fi rase de pe suprafața pământului dar și localitățile Gilău, Florești, Cluj-Napoca ar fi într-un real pericol!

În urma unor valuri create de un Raport al Curții de Conturi din 2017 care afirma că peste 1.000 de baraje nu îndeplineau, în 2017, condiţiile de siguranţă, cei de la Ministerul Apelor şi Pădurilor (MAP) şi Administraţia Naţională „Apele Române’ (ANAR) au răspuns: „Baraje de importanță A și B – 181 existente la nivel național (deținute de: ANAR – 86, Hidroelectrica – 89, alte entități – 6) din care baraje neautorizate, 1 (Bilciurești – baraj construit în 1930, care are în desfășurare lucrări de punere în siguranță și, în prezent, nu are volum de apă);

Baraje de importanță C și D – 2.223 existente la nivel național (deținute de ANAR -330, alte entități -1672), din care 982 neautorizate (deținute de ANAR – 27, majoritatea având în desfășurare lucrări de punere în siguranță sau fiind în procedură avansată de reautorizare)”.

Care este situația în județul Cluj? Cât de sigure sunt lacurile Beliș-Fântânele și Tarnița? Se poate produce o tragedie?

Fostul deputat de Cluj, Horia Nasra, l-a interpelat în 2019 pe Ministrul Apelor si Pădurilor cu privire la situația barajelor din Cluj iar răspunsul secretarul de stat Constantin-Dan Deleanu a fost următorul: „Din punctul de vedere al competenţelor Ministerului Apelor şi Pădurilor de reglementare în domeniul siguranţei barajelor, la întrebarea nr. 1 răspunsul este că toate cele şase baraje sunt încadrate în categoria de importanţă B, fiind autorizate şi reautorizate, privind siguranţa în exploatare a barajelor, cu autorizaţii emise având termene de valabilitate, inclusiv barajul Floroiu, aflat în evidenţa noastră cu numele de Drăgan. În conformitate cu prevederile anexei nr. 2 lit .f) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, lăţimea zonei de protecţie la barajele de pământ, anrocamente, beton sau alte materiale este de 20 de metri îh jurul acestora, acesta fiind răspunsul parţial la întrebarea nr. 5”.

Prin urmare, conform autorităților, barajele de pe bazinul hidrografic al râului Someșul Mic, aici amintindu-le și pe cele două uriașe – Beliș-Fântânele și Tarnița, sunt autorizate şi reautorizate, privind siguranţa în exploatare a barajelor, cu autorizaţii emise având termene de valabilitate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole recente

EnglishHungarianRomanian