Apuseni Info

Ştiri și informații din Apuseni

Colindatul de ceată bărbătească, un obicei din Apuseni, este inclus în Patrimoniul UNESCO

foto: Tradiții clujene

Colindatul cu ceată bărbătească, un obicei în zonele de munte din județul Cluj, este introdus din anul 2014 în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO.

În anul 2013, a fost instituită Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România, având ca scop promovarea elementelor naţionale de patrimoniu mondial, pentru o mai bună cunoaştere a acestora, precum şi a locului pe care îl ocupă cultura română în totalitatea valorilor culturale internaţionale.

Cu acest prilej, este evidențiată importanţa protejării şi conservării acestora, oferindu-se şi un plus de imagine la nivel internaţional.

„Colindatul în ceată bărbătească” sau „Colindatul junilor”

În zonele de munte din județul Cluj, acest obicei încă se mai păstrează și este inclus din anul 2014 în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO, fiind singurul obicei românesc din perioada Sărbătorilor de iarnă înscris pe această listă.

Conducătorul cetei de colindători, numit taroste sau grăitor, este ales după mai multe criterii, printre care experiența și abilitățile de conducător. Acesta are rolul de a veghea la buna comportare a tinerilor din ceată pe toată perioada sărbătorilor, de a organiza repetiţiile pentru colinde, să vorbească în numele cetei, să „grăiască” sau să „alduiască” colacul, dar și să organizeze jocul.

La Mărișel, junii poartă căciulă din blană de miel, care, pe partea dreaptă, are prinsă „pana de jun”, simbol al puterii, al bărbăției, al frumuseții, al norocului și al bogăției

La Mărișel, cetele de colindători, alcătuite din câte opt-zece tineri, se formează la începutul Postului Crăciunului, în fiecare cătun în parte. Tot atunci, fiecare ceată îşi alege un conducător. Pe lângă grăitor, se alege și o persoană denumită cal, care poartă în desagi produsele primite, ca cinste, de la gazdele colindate.

Pentru a învăţa colinzile, junii se întâlnesc periodic la casa tarostelui. Apoi, în ajunul Crăciunului, se îmbracă în port popular, iar peste umărul drept îşi aşează, în diagonală, o eşarfă tricoloră. La Mărișel, junii poartă căciulă din blană de miel, care, pe partea dreaptă, are prinsă „pana de jun”, compusă dintr-o crenguţă de brad, o pană de păun, un fir de busuioc, un spic de grâu şi o paglică tricoloră.

„Această pană simbolizează puterea, bărbăţia, frumuseţea, norocul și bogăţia” – Profesorul Ioan Mariș, coordonarorul Grupului tradițional „Mărișana” din localitate.

După amiază, junii se adună la Casa conacului, unde se întâlnesc cu tarostele, calul şi muzicanţii. Casa conacului este o gospodărie cu şură mare, sau un alt spaţiu unde poate fi organizat jocul satului, denumit aici „conac”. „Conacul” se organizează în a treia şi a patra zi de Crăciun şi aici participă toţi sătenii care au primit junii.

Junii pornesc la colindat în sănii trase de cai

De la casa conacului, în sănii trase de cai, junii merg, pentru început, la biserică, unde sunt aşteptaţi de preot, care rostește o rugăciune şi de la care primesc binecuvântarea de a colinda satul. La final, colindă în biserică, apoi trec pe la casa preotului, unde prezintă tot ceremonialul pentru prima oară.

Apoi, junii, insoțiți de muzicanți, încep colindatul și merg de la o casa la alta, pe jos. Umblă toată noaptea, și fiecare ceată de juni își alege un anumit traseu. Ceremonialul junilor cuprinde salutul tarostelui, corinda de intrare, corinda mesei, corinda fetei, tărostitul cinstei, jocul gazdei, corinda uşii şi invitaţia la conac.

La Mărișel, când se ajunge la casa gazdei, tarostele este cel care salută și întreabă: „Gazde bune, primiţi junii?” Apoi, după răspunsul afirmativ, se adresează junilor: „Ziceţi, mă!”

Și se începe cu „corinda uşii” (la intrarea în casă):

„Veseleşte-te Domm bunu, flori dalbe de măr

Că vă vin şi junii buni.

Junii buni a lui Crăciunu, flori dalbe de măr…”

Când se termină colinda, junii, însoţiţi de muzicanţi, intră în casă, se aşează după masă și încep „corinda mesei”, fără nici un îndemn. La final, tarostele întreabă: „Jupâne gazdă, ai fată de corindat?”. Dacă răspunsul este afirmativ, tarostele întreabă: „Cum o cheamă?”. Apoi se adresează junilor: „Corindaţi-o pe Maria!”. Dacă răspunsul este negativ, atunci roagă muzicanţii să zică un joc.

În acest moment, junii joacă toate fetele şi nevestele din casă. Dacă într-o anumită gospodărie trăieşte mama sau soacra tinerei neveste, aceasta este luată la joc de cel mai înalt dintre juni şi se joacă „a cânepii”. Se credea că atât de înaltă va crește cânepa în gospodărie, cât de înalt este feciorul care joacă.

text: Tradiții clujene

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

EnglishHungarianRomanian