Apuseni Info

Ştiri și informații din Apuseni

(OPINIE) Voicu Ienci: Doar Austria ne-a aratat curul ieri?

Traim in aceste zile dezamagirea si durerea neadmiterii Romaniei in Spatiul Schengen. O traim ca pe un meci de fotbal, din care am iesit invinsi si bine sifonati, de catre un adversar care a facut blat cu arbitrul. Ne supara si ne doare ca am jucat bine, ca ne-am facut lectiile si am luat pe nedrept bataie, ca ne-am impiedicat sau ne-a pus piedica o buturuga mica, pe care o consideram prieten. Ne revoltam precum iubitul in fata usii, in timp ce iubita Austria isi face mendrele cu vreun vlajgan rus in dormitor, dupa ce am umplut-o de buchete de flori si cadouri, iar ea, nerecunoscatoare si perfida, ne tine pe dinafara, in timp ce sunam si ciocanim disperati cu cutia de bomboane de ciocolata topita de la atata caldura din inima.
Ne doare si ne revoltam, gasind, dupa minte si puteri, motivele unei respingeri ce pare, la prima vedere, ilogica si tendentioasa.

Toate astea le facem, insa, fara sa privim o harta fizica, nici macar politica si administrativa, a estului mediteranean.

Cand iti iei un pumn de unde nu te astepti, de vezi stele verzi, prima necesitate e sa iti recapeti orientarea in spatiu. Harta te ajuta sa o faci si, mai ales, sa intelegi de ce ti-ai incasat bucata si ce urmeaza sa mai patesti, iti da indicii despre ce ai de facut sa nu ramai lat pe o margine de sant.

Realitatea politica si economica la nivel macro o cam stim. Europa isi sustine prosperitatea si consumul (cate si cat o mai fi) pe productia jumatatii de sud a Asiei, pe resursele minerale din Africa si pe hidrocarburile si gazul din Orientul mijlociu, asta cu atat mai mult cu cat am inteles sa spunem adio cufarului de capatai cu resurse al lumii -jumatatea de Nord a Asiei controlata politic de o Rusie ostila si amenintatoare.

Necesitatile determina rutele comerciale, de transport si distributie si totodata vorbesc despre fluxul banilor, pe care un lant economic ii implica, de la resursa la productie si, in final, la destinatarul produsului.

Ca vrem sau nu, pana la urma geografia stabileste si osifica ruta comerciala si tot ceea ce implica ea, iar, odata stabilita, o astfel de ruta dainuie secole.

In speta neadmiterii Romaniei in Spatiul Schengen, privind harta, vom vedea ca itinerariul maritim cel mai scurt pentru tot ceea ce vine dinspre est si pentru o buna parte din ceea ce vine dinspre sud, pentru a ajunge pe uscat in Europa, este prin canalul Suez, estul Mediteranei si apoi prin Bosfor, in Marea Neagra. Unde? Pai in Constanta, ca doar nu la Varna, Odessa, Sevastopol sau Mariupol.

Logica numarului de mile marine parcurse in minus sau in plus poate si trebuie sa devina un argument economic imbatabil si primordial in calculul oricaror costuri, atata timp cat ai la Constanta o infrastructura portuara adecvata, reusesti sa o conectezi la principalele rute de transport terestru si nu iti produci gatuiri ale traficului prin vami, unde masinile, trenurile si alte mijloace de transport sa stea cu zilele sau saptamanile la coada.

Coincidenta sau nu, tocmai aceasta conexiune a infrastructurii de transport de la est spre vestul Romaniei ne-a mancat in mod paranormal ficatii timp de decenii.

Cu pasul melcului turbat, am facut cate ceva in directia aceasta pana la punctul la care, in anul de gratie 2022, Romania da semne serioase ca a inteles si isi asuma toata povestea ce v-am spus-o pana acum. A mai ramas o decizie politica, sa eliminam punctele de trecere ale frontierei spre vest si tot ce inseamna asta, intr-o viziune inaltatoare, a unui trafic gigantic de resurse si produse, dinspre sursele de alimentare spre destinatarii consumului, intr-un scenariu, in care, la cel mai obiectiv mod, romanii sa stea cu mana pe butoane si cu curul pe sacii de bani ai unui comert de dimensiuni gigantice.

Acum imaginati-va castana ce ar urma sa fie scapata din maini in Vestul si Sud-Vestul european, cu ale sale porturi si rute comerciale, cu Rotterdam, Hamburg, Barcelona, Marsillia sau Genova. Nu-i asa ca raman doar cu dezambalatul gazului scump de peste Atlantic, sau cu ceva resurse minerale la pachet cu viguroasa imigratie ilegala sud-americana si africana?

Isi doreste Vestul european ca Romania sa devina cu adevarat o poarta principala si esentiala de intrare pentru tot comertul UE si, implicit, pentru o parte semnificativa a economiei mondiale?

Isi doreste Bruxellesul si alte capitale europene, ca resursele si marfa ieftina, numai bune pentru masa bogatilor euro-atlantici sa treaca pe sub nasul, privirea agera si mana lunga a antipaticului domn (bei, pasa, emir, sultan) Erdogan, ajungand mai apoi in Estul european, intr-o tara mica, care poate deveni insemnata peste noapte, pentru decenii sau secole de acum incolo?

Mai credeti ca Austria ne arata coltii sau curul, dupa caz, cu de la sine putere si de capul ei?

Bineinteles, o clasa politica incompetenta si corupta ca a noastra, e doar bomboana pe o coliva delicioasa, din care cei interesati pot musca pofticiosi, satisfacandu-si porniri hedonistice si interese politico-economice concrete.

Cu politicienii fosti si actuali nu am reusit sa construim autostrazi, nu am reusit sa modernizam cai ferate, sa punem la punct noduri logistice intermodale, nu am reusit sa avem argumente diplomatice si sa jucam si noi un joc regional si mondial al intereselor politice, care sa fie ale noastre, nu ale altora.

Tot cu o clasa politica incompetenta si corupta am pus-o de un refuz egal cu anularea unor sanse istorice si imense de dezvoltare, un refuz care va persista atata timp cat interesul portilor comerciale din Vestul continentului va prima in fata intereselor unui Est european blazat si resemnat economic si financiar.

E Austria principala vinovata a esecului de ieri? Ne arata curul doar ea?

Despre Voicu Ienci

Absolvent al Facultatii de Drept -Universitatea Babes-Bolyai (2000) si al Certificatului Profesional in Management -The Open University (U.K. 2013), Voicu Ienci este antreprenor si pasionat de istorie si politica.

Ideologic, este profund atasat conservatorismului clasic si un apropiat al viziunilor crestine pro-viata si pro-famili

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

EnglishHungarianRomanian