Apuseni Info

Ştiri și informații non stop

Căsătorii încheiate aproape de cer: Târgul de fete de pe muntele Găina, ziua în care se uită toate necazurile vieţii

foto: Vatra Satelor din România

În Țara Moților, ținut din Munții Apuseni, Ardeal, în apropierea localității Avram Iancu, Alba se află Masivul Găina.

Vara, în ziua de Sfântul Ilie (tradițional la 20 iulie) sau în cea mai apropiată duminică de ziua Sfântului Ilie (de fapt, pe vremuri, se ținea în prima duminică de după sărbătoarea sfinților Petru și Pavel, dar după „stil vechi”, iar prin introducerea calendarului gregorian, „stil nou”, s-a ajuns în preajma sfântului Ilie), are loc Târgul de fete la care participă fetele de măritat sau fetele mari care vor sa fie pețite de feciori. Pregătirea pentru această sărbătoare poate să dureze ani de zile pentru fetele care aduc și zestrea primită de la părinți și rude împachetată în frumoase lăzi de zestre sculptate cu diferite motive florale.

„TÂRGUL

Odată târgul deschis, voinicii dau asaltul, iar bătrânii desfăşoară o activitate febrilă, în prezentarea celor veniţi pentru legământ. Viitoarele căsnicii se leagă la jocurile infiripate langă butoaiele cu băutură ale cârciumarilor. Importantul act din viaţă se reduce la cea mai simplă formalitate, se desfăşoară într’un cadru sumar, lipsit de sentimentalităţile romanţioase, care se produc în mod obişnuit, până la schimbarea verighetelor. După câteva jocuri svăpăiate, tinerii se prezintă uniţi părinţilor, iar zestrea se oferă în cele mai multe cazuri, chiar pe loc. Părinţii mai prudenţi, odată cu fetele, aduc şi darurile care constituiesc baza noii căsnicii. Înainte vreme nu lipseau nici preoţii, care erau chemaţi să dea pe loc binecuvântarea lor. Cum însă vechile tradiţii ale târgului sunt în declin, în anul acesta logodiţii nu s’au bucurat de binecuvântări iar lăzile ţărăneşti pline cu zestrea fetelor, n’au fost prea abundente.

În schimb tradiţia a rămas intactă în ceea ce priveşte latura economică a târgului. Toate mărfurile se reduc la obiecte caracteristice unui târg de fete. Negustorii de verighete şi de inele ieftine sunt cei mai căutaţi. Nimeni nu coboară fără o verighetă sau fără un inel de cinci lei în deget. E amintirea cea mai preţioasă de la acest eveniment al moţilor şi în afară de veritabilii logodnici, toţi participanţii ţin să aibă senzaţia plăcută a unei logodne imaginare redusă măcar la semnul simbolic.Cârciumarii sunt apoi al doilea factor care antrenează animaţia. Aceştia sunt cei care simt în mod real rentabilitatea târgului.

SFÂRŞITUL TÂRGULUI DE FETE

După câteva ore de intensă bucurie şi animaţie, târgul se sfârşeşte cam la ora când burghezii oraşelor îşi beau cafeaua cu lapte. Moţii n’au timp de pierdut nici măcar pentru un asemenea eveniment. Cărările munţilor, după ora 12, sunt din nou pline de caravane care coboară spre casă. Unele duc cu ele sâmburele unei fericiri noi, altele decepţia. Cei cari nu şi-au procurat fericirea la târgul de pe muntele Găina, trebuie să mai aştepte încă un an, dacă între timp destinul nu le orânduieşte altfel soarta. În hazardul vieţii, muntele acesta arid s’a fixat ca un loc al fericirii. Şi moţii îi sunt recunoscători, chiar atunci când în locul ei intervine desamăgirea, căci peste necazurile trecătoare, muntele acesta rămâne ca un altar al descătuşării. E locul de unde a pornit conspiraţia naţionalistă a lui Avram Iancu.” arată cei de la Datini

Surse:

– articolul ,,Târgul de fete de pe muntele Găina”, semnat V. Munteanu, publicat în numărul din 28 iulie 1932 al revistei “Realitatea Ilustrată”;

– articolul ,,Căsătorii încheiate mai aproape de cer”, semnat George May, publicat în numărul din 24 august 1936 al revistei ,,Realitatea Ilustrată”.

Loading

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *