Aurul dacilor era de aproximativ 80% de provenienţă aluvionară şi doar 20% de provenienţă subterană, minieră

Poligonul aurifer al Munţilor Apuseni este una dintre cele mai bogat mineralizate zone magmatice din lume. Ocupă o suprafaţă de cca 2500 km² şi este delimitat de localităţile Baia de Arieş, Zlatna, Săcărâmb şi Caraci. Aceste limite ale poligonului nu au semnificaţie geologică deplină, ele doar delimitează limitele arealului aurifer pe direcţia nord-sud şi est-vest.

Cele mai vechi exploatări miniere din zonă datează din epoca ocupaţiei romane a Daciei. După unele aprecieri, cam jumătate din aurul existent în zonă ar fi fost extras de romani.

„Apusenii sau Munţii de Aur, este regiunea cea mai bogată în aur din ţară şi a doua după Rusia, din Europa. Se pare că aici s-a făcut pentru prima dată exploatarea preţiosului metal galben. Despre abundenţa aurului dacilor a scris chiar şi părintele istoriei, Herodot. Cetăţile greceşti de la Pontul Euxin, îşi trimiteau negustorii să le aducă aurul acestora, care apoi era transportat până la îngheţatele tărâmuri nordice, sau sub soarele arzător al Egiptului.

Aurul dacilor în timpul lui Decebal era de aproximativ 80% de provenienţă aluvionară (Banatul, Crişana, Munţii Apuseni, Munţii Sebeşului, Munţii Olteniei, şi ai Făgăraşului, Dobrogea, Munţii Moldovei şi ai Bucovinei, Munţii Rodnei şi Maramureşului) şi doar 20% de provenienţă subterană, minieră. în sprijinul estimării de mai sus vine următorul calcul: pentru extragerea din subteran a 165.000 kg de aur dintr-o rocă bogată în minereu, 10 g aur/tonă, presupunând o recuperare de 50% din aur, prin tehnologia de care se dispunea la vremea respectivă, vom avea nevoie de circa 33 ţnilioane de tone de rocă extrasă şi prelucrată. Această cantitate extrasă reprezintă aproximativ 11 milioane metri de galerii de tipul roman (1m liniar de galerie romană=3 tone de rocă extrasă adică 11.000 km de galerii! Ceea ce demonstrează că aurul dacilor era în cea mai mare parte de provenienţă aluvionară, mineritul subteran fiind cu totul sporadic şi de dimensiuni reduse. Regiunile pe care le-am menţionat mai sus au furnizat secole de-a rândul mari cantităţi de aur aluvionar, din acesta revenind anual cel puţin 15- 20 tone tezaurului statului dac. Acest aur acumulat în decursul anilor a condus la constituirea unui stoc până la dimensiunea de aproximativ 1000 de tone, tezaur considerat ca intangibil” arată cei de la enciclopediagetodacilor.blogspot.com