Peştera din Ardeal cu un zăcământ uriaş de guano: Aici a fost găsit craniul de 30.000 de ani
foto: playtech.ro
Peştera Cioclovina Uscată a păstrat mii de rămăşiţe ale urşilor care au locuit-o şi a fost o sursă uriașă de guano, însă, cel mai important, este locul uneia dintre marile descoperiri din istoria României.
Peştera Cioclovina Uscată din Munţii Şureanu a fost cercetată de oamenii de ştiinţă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, pe atunci încă în imperiul Austro-Ungar. Savanţii de atunci au explorat-o în căutarea unor fosile de urşi şi pentru a cerceta depozitul de guano, „bălegarul” de lilieci amestecat cu sedimente şi rămăşiţe ale nenumăraţilor urşi de peşteră, folosit ca îngrăşământ în agricultură: „La noi în ţară peştera Cioclovina Uscată este vestită pentru depozitele impresionante de guano, excremente de liliac, considerate a fi cel mai mare zăcământ de acest fel din Europa. Guano era la mare căutare în Occident încă de la începutul secolului XX. Sub conducerea Imperiului Habsburgic, la Cioclovina, a început exploatarea industrială. Tone de guano erau extrase de localnici, încărcate în vagoneţi şi cărate apoi pe funicular, care transporta încărcătura până în Gara Pui. Aici guanoul era încărcat în vagoane şi acestea lua drumul Austriei unde era valorificat. Pe vremea comuniştilor, exploatarea de guano s-a redeschis, îngrăşământul fiind dus la serele lui Ceauşescu. După 1990, exploatarea a fost închisă pentru a apăra peştera Cioclovina de doritorii de guano”, informează Asociaţia Speologică Speotimiş.
Peştera a fost săpată în munţi de pârâul Ponorici şi este formată, de fapt, din două caverne: „Cioclovina uscată” (sau caverna seacă) şi caverna cu apă. Turiştii pot admira doar peştera uscată, în timp ce caverna cu apă este accesibilă doar pentru specialiştii în speologie.
Peştera din judeţul Hunedoara este una cu totul deosebită mai ales pentru că aici se află cel mai mare monocristal din România, ce măsoară 113 centimetri.
