(OPINIE) Andrei Pletea: Ce oraș frumos ar putea să fie Bradul… dacă ar exista viziune și… dacă s-ar dori!
De aproape doi ani, de când am ales să părăsesc Clujul pentru orășelul înconjurat de munți din Țara Zarandului, am avut timp să îmi fac o idee despre ce ar avea de oferit Bradul, dacă s-ar exploata cum trebuie din punct de vedere turistic. Și cunoscând România mult mai bine decât propria-mi palmă, pot să spun că Bradul și împrejurilmile acestuia sunt suficient de ofertante pentru a face din Țara Zarandului o zonă care, cel puțin pe timp de vară, ar putea concura alte zone similare care deja practică intens turismul, precum Culoarul Rucăr-Bran, Maramureșul Istoric sau Ținutul Mănăstirilor din Nordul Moldovei. Însă Țara Zarandului ar putea avea un avantaj față de celelalte zone menționate mai sus, și anume fapul că aici încă totul este destul de bine conservat. Aici, acoperișurile caselor sunt încă din țiglă, nu din tablă (roșie sau albastră), iar stâlpii din pridvoare sunt încă din lemn, nu din bare de inox.
Recent am citit că în Comuna Jurilovca, de la marginea de Sud a Deltei Dunării, au participat peste 60.000 de oameni la Festivalul Borșului Pescăresc. 60.000 de oameni, într-o comună de 1000 de locuitori. Adică 60 de turiști pe cap de locuitor. Vă dați seama ce oportunitate fantastică? Acolo, la festivalul Borșului, organizat de Primărie, oamenii care s-au bucurat seara de muzica legendarului Goran Bregovic, a doua zi nu au plecat înapoi spre casă, ci majoritatea au mai rămas, deoarce li s-au pus la dispoziție bărci conduse de localnici, și au putut vizita Delta Dunării, Capul Doloșman sau Cetatea Histria.
Iar noi, uitându-ne la unduirile calme ale dealurilor Țării Zarandului, nu am putea spera ca după marele eveniment de la Țebea, eveniment de importnața națională, nu am putea spera ca măcar un sfert dintre turiști, să mai poposească câteva zile pe meleagurile Zarandului, bucurându-se de frumusețea naturii și de autenticitatea zonei contribuind astfel la economia locală? De ce nu? Fiindcă de vizitat, har-Domnului, ar avea ce să viziteze, iar de plictisit, nu s-ar plictisi.
Imaginați-vă doar, oare cum ar vedea turistul cu bani din București, din Timișoara sau din Viena această zonă, dacă, de exemplu, ar ști că are un traseu ciclotuturistic tematic de 50 de kilometri care să unească toate bisericile din lemn ale zonei, iar pe parcursul traseului să se bucure de centre gastronomice locale sau de camere de închirat în case tradiționale? Cu ce ochi ar vedea turistul bogat din București această zonă, dacă ar ști că are oportunitatea de a face rafting sau caiac pe Criș în jos, până la Vața, unde să poposească la un ștrand sau la un censtru modern SPA cât poftește el, fiindu-i asigurat transportul cu un mic tren care să meargă constant pe ruta Brad-Vața? Oare cum ar fi ca turistul neamț să știe că poate lua Mocănița până la Crișcior, unde să viziteze vechile galerii ale minei de la Gura Barza, iar la întoarcere, Mocănița să oprească în minunata gară din Brad, care ar putea fi transformată într-un restaurant fancy, precum sunt cele tiroleze sau bavareze? Cum ar fi dacă în loc de niște poteci prăfuite, de-a lungul Crișului, în Brad s-ar amenaja o promenadă lungă și luminată, cu bănci și cu pontoane? Cum ar fi ca miile de șoferi din toată țara și nu numai, care trec zilnic prin Brad, să vadă în loc de un viaduct părăsit, un monument valorificat, pe care se află cea mai spectaculoasă pistă de biciclete din România? Cum ar fi, dacă sus pe Lia ar exista o mică terasă, unde turistul ar putea savura o înghețată la asfințit, bucurându-se frumusețea peisajului?
Întrebările de tipul „Cum ar fi dacă?”, ar putea continua la nesfârșit, însă cum nu suntem înzestrați cu acest timp infinit, voi mai pune doar două întrebări de acest fel, două întrebări care cred că le subordonează pe toate celelalte: Cum ar fi dacă cei împuterniciți să se ocupe de aceste lucruri ar avea viziune? Cum ar fi dacă măcar și-ar dori?
Despre Andrei Pletea
Am terminat Liceul de Arte Plastice Romulus Ladea din Cluj-Napoca la secția pictură, am terminat Facultatea de Geografie la secția Hidrologie și meteorologie, iar în prezent lucrez în domeniu ca meteorolog la Stația Meteo de pe Vârful Vlădeasa. De-asemenea, îmi dedic o mare parte din timpul liber politicii, dar și promovării României prin fotografie și video.
Sunt pasionat de istorie, literatură, munte, ciclism, alergare, fotografie, arhitectură.
Sunt interesat de politică, religie, filozofie, iar ca orientare politică sunt de dreapta: naționalist.
