(INTERVIU) Adrian Dohotaru: Societatea civilă, dacă are forța necesară, poate să propună teme de dezbatere, chiar să le organizeze. Poate să propună și candidați, dacă este nemulțumită de oferta electorală existentă

Adrian Dohotaru este cu siguranță unul dintre cei mai activi clujeni din agora, atât de perspectiva de activist civic, cât și de cea de jurnalist civic, ecologist și/sau politician. I-am luat un interviu dlui. Dohotaru pe teme de dezvoltare locală, proiecte mari ale Clujului – tren metropolitan, metrou, culoar de mobilitate nord, centura Clujului și alte teme civice, un material pe care vă invităm să-l citiți.

Apuseni Info: De mai bine de 15 ani ești vocal în cetatea noastră. Unii spun că ești activist, alții că ești civic, cu siguranță că reprezinți societatea civilă, iar experiența politică din Parlament, pe care ai dobândit-o, este valoroasă. Cine sau mai exact, ce este Adrian Dohotaru? Civic, activist, politician, clujean?

Adrian Dohotaru: De 20 de ani chiar sunt implicat în spațiul public, atât prin media studențească, dar și prin cea locală. Jurnalismul local la nivel ridicat este unul dintre cele mai importante aspecte ale unei democrații vibrante. De atunci, folosesc parțial jurnalismul în munca mea, fac interviuri, atât video, cât și audio, unele le folosesc în cercetări, altele le punem pe net, le folosim în campanii. Nu e chiar jurnalism clasic, i-aș zice jurnalism civic, dar care se îmbină bine cu activitatea la asociația Societate Organizată Sustenabil. În afară de jurnalism civic, mă interesează documentarul ca artă, dar și ca încununare a jurnalismului, și în sensul acesta am regizat primul meu documentar pe tema bătrâneții, a singurătății, a locuirii precare și a bolii. Am lucrat, intermitent desigur, câțiva ani buni la subiect.

Cred că și cei care spun că sunt fie activist ori civic, fie politician, au dreptate. Sunt om politic, așa cum ar trebui să fim cu toții, chiar dacă munca mea acum e asociativă, fie la asociația pe care am fondat-o, dar și cu Societatea Academică din România, cu care colaborez, sau Rețeaua pentru Natură Urbană, rețea pe care am realizat-o la nivel național. Mi-ar plăcea să confirm și ca cercetător și artist, dar și aceste două laturi presupun o sinteză politică în viziunea mea. Viziunea mea asupra politicii este clasică, în sens atenian, extra-partinică, participativă în primul rând, abia apoi reprezentativă, partinică sau electorală. Se vede și în munca mea, am lucrat la un mecanism de bugetare participativă la Reșița, unde au acum cel mai bun design din țară, și am lăsat loc atât pentru partipare mai în adâncime prin deliberări, dar și pentru trageri la sorți ca în democrația antică.

Atenienii îi denumeau pe cetățenii privați idiotes, adică cei preocupați strict de viața personală, de propria gospodărie. O idiotizare similară trăim azi, cu cetățeni pasivi nu din vina lor, ci din responsabilitatea sistemului care ne delegă la roluri minore, fragmentate, cu o diviziune a muncii și a specializărilor profesionale care ne fac prea puțini atenți la viața publică, la ansamblul societății, la valori care să ne ghideze. În același timp, trăiesc pe Planeta Pământ, dau Cezarului ce e al Cezarului, recunosc importanța politicii electorale și în sensul acesta sper să avem la un moment dat în România un pol deopotrivă progresist și ecologist și vreau să pun umărul la realizarea sa.

Ca cercetător, folosesc metodologiile Citizen Science și Participatory Action Research care pun accent nu doar pe politici publice și cercetare extrem de aplicate, ci și pe crearea de subiecți civici sau politici, în sens larg, dacă vreți, care se activează și fac propuneri autorităților, nu lasă politica doar pe mâna decidenților sau experților.

Ca artist, mi-ar plăcea să muncesc mai mult în acest sens, deci să scriu fără miză de politici publice, adică eseu, ficțiune sau jurnal, să fac filme ori performance. Totuși, ceva timp tot mi-am acordat, un volum de poezie urmează să fie publicat anul viitor în care prelucrez un jurnal de alergare, de mișcare în aer liber.

Lăsând cetățenia, politica, arta sau cercetarea la o parte, mă interesează mai puțin cine sunt, cum mă definesc, ci cum pot observa realitatea, ori să îmi imaginez lumea, cum pot să îmi aduc contribuția pentru comunitate sau familie. Oamenii ciocan vor vedea cuie peste tot și, din păcate, cu toții în bună măsură suntem formatați ca ciocane. Asta când nu suntem noi înșine cuie să ne ciocănească alții, haha.

Apuseni Info: Cum găsești cele trei-patru proiecte mari de infrastructură ale Clujului – metroul, trenul metropolitan, culoarul de mobilitate nord și centura mult promisă a Clujului?

Adrian Dohotaru: Cred în tren metropolitan și dezvoltarea urbanistică trebuie să meargă pe urma unui tren rapid la nivel de Cluj. În sensul acesta, s-a ratat până acum o bună parte din discuția legată de dezvoltarea zonei industriale unde urmează investiții de miliarde de euro pentru că am discutat așa puțin de trenuri și atât de mult legat de parcări, de parcă mobilitatea se reduce la trafic auto. Autoritățile se mișcă însă foarte încet pe subiect, se întâmplă pentru că nu există nici viziune, nici competență pe măsură, iar asta s-a văzut când ani de zile trenul metropolitan a fost cuplat cu proiectul metroului, provocând întârzieri majore ca proiect.

În metrou, nu am încredere pentru că problemele de mobilitate care sufocă Clujul sunt acum, nu peste câteva decenii. Nu cred că vom face față la șantiere, dacă se dă drumul la metrou, în condițiile în care un pod peste Someș se face în ani de zile, la fel și un spațiu pietonal în zona centrală. Soluții mai rapide și mai ieftine, deși parțiale, sunt legate de tramvai metropolitan și decongestionarea DNE pe ruta Florești – Cluj după lucrările care vor lărgi drumul și vor permite benzi dedicate între localități pentru transport public, plus pista de biciclete la Drumul Național European.

Centura mult promisă e pe „hârtie” deocamdată. Dar și hârtia e cu probleme, în sensul în care conduce la tăierea a zeci de hectare de pădure, deci la dispariția a zeci de mii, chiar sute de mii de copaci maturi, care dau oxigen Clujului metropolitan. Centura distruge prin apropiere prea mare habitate importante la Someș ori lac Florești. Soluția mai bună, dar și mai costisitoare e să se prevadă mai multe tuneluri tip mină, care nu decopertează copacii, distanțe mai mari față de râu și lac Florești, dar autoritățile nu le-au luat în considerare.

Culoarul de mobilitate nord e important, dar a început cu stângul și oricum e mult întârziat. Podul peste Someș trebuia gândit în așa fel încât să permită trecerea sub pod pentru pietoni și cicliști, pentru a acea continuitate și viteză la râu, așa cum s-a reușit la cele pietonale din cartierul Grigorescu. Sper să nu fie alți pași greșiți.

Apuseni Info: De curând ai atras atenția asupra potențialului turistic dar și de entertainment pe care-l are Someșul, din Apuseni în Jucu (Florești – Cluj-Napoca, Apahida – Gilău). Cu bicicleta de la Gilău la Bonțida ar fi ideal. Cum evaluezi astăzi culoarul velo-pietonal de la Cluj? Ai idei, propuneri alternative față de ce propune primăria, de ce propun proiectanții? Ce pericole, hopuri, intervin în realizarea acestui culoar?

Adrian Dohotaru: Acest culoar de mobilitate, gândit ca spațiu public verde continuu, trebuie să fie cel mai mai mare spațiu public din țară, un fel de parc imens la Someș și lacuri, nu doar la nivel metropolitan, ci la nivel de județ. Asta e viziunea pe care o împărtășim mai mulți, să vedem însă cum se va concretiza.

În momentul de față, avem un proiect la nivel de Cluj-Napoca în curs de finalizare, care, să recunoaștem, e diferit față de viziunea propusă la concursul internațional de proiecte. Propun Soluții Bazate pe Natură la Someș, uneori cu variante hibride de intervenție, iar concursul a fost gândit în paradigma aceasta de renaturare, îmbinată cu mobilitate alternativă la trafic auto. Partea de renaturare nu cred că a ieșit pentru că s-au menținut digurile pe prea multe tronsoane din cauza opoziției Apelor Române, nici accesibilizarea râului nu a prea ieșit decât în mică măsură cu gradenele gri, a ieșit mai bine partea de mobilitate pietonală și velo față de cum era înainte.

În afară de proiectul la nivel de oraș, există culoarul metropolitan, în curs de proiectare, deocamdată între Gilău – Florești – Cluj-Napoca- Apahida. Cine vrea să întâlnească proiectanții ca să discute în cadrul unui atelier cum vor să fie amenajată partea de Apahida sunt invitați la Someș Delivery, în 21 octombrie, ora 13, la Căminul Cultural din Sânnicoară. La Someș Delivery, sunt co-organizator din partea aociației pe care am fondat-o, Societatea Organizată Sustenabil SOS / Someșul nostru, și venim prin proiectul Someș, culoar verde-albastru, în întâmpinarea autorităților pentru realizarea acestui culoar.

În afara proiectării la nivel metropolitan, tocmai s-a lansat o licitație pentru culoarul velo prin Munții Apuseni, cu destule lacuri în amonte de Someșul mic. Dacă rămân bani din PNRR, aceiași câștigători ai licitației pot continua proiectul de mobilitate velo pentru a lega Apahida până după Dej, ca să fie conectat tot județul Cluj. Dacă se finanțează în întregime această infrastructură velo și pietonală, Clujul va avea o Magistrală Verde-Albastră județeană la Someș și lacuri fără precedent în România. Asta va antrena nu doar turism de weekend, ci mobilitate nemotorizată și motorizată electric în județ zilnică, în condiții sigure, departe de trafic auto, la muncă sau la studii.

Dar sunt câteva probleme pentru continuitate: gardurile vizibile și invizibile. Legătura cea mai importantă a Magistralei Verzi-Albastre este între Florești și Cluj, iar Compania de Apă nu dorește deocamdată accesul, pentru că nu îi cere Consiliul Județean sau Primăria, să cedeze câțiva metri pentru pistă, deci să mute puțin gardul. Gardul de la Club Transilvania a rămas, în ciuda faptului că își pot aduce clientelă dinspre Someș, iar clujenii pot avea acces mai facil la 5 hectare de spațiu verde și terenuri de sport dinspre râu. La Baza Sportivă Clujana e un gard imens la râu și la Canalul Morii. La Parcul Babeș, există gard la râu și canal deși în toate propunerile care au venit în concursul internațional de proiecte gardul dispare. E normal să dispară gardul dinspre râu, mai ales că 5 hectare din parc, dinspre Someș, sunt în proprietatea Primăriei Cluj-Napoca, nu a UBB, ceea ce puțini clujeni știu.

Mai sunt și garduri invizibile. E dezvoltarea imobiliară care ar lua cât mai mult dinspre râu atât în zona industrială a Clujului, dar și la Florești, ori la Apahida unde se fac hale prea aproape de râu. Un gard invizibil, de fapt un zid, e modul de funcționare al Apelor Române, care e încă refractară la Soluții Bazate pe Natură și pentru care râul e un canal, nu oază de biodiversitate. Această viziune inginerească s-a văzut în modul în care au amenajat Someșul în urmă cu aproape două decenii, când Someșul avea maluri înierbate de pământ, pe care Apele le-au betonat și ulterior a fost mult mai greu să le dai jos, au fost doar mascate digurile, ca la porțiunea dintre Podul Garibaldi și puntea pietonală. Văd însă și la Apele Române un început de deschidere pentru soluții alternative, ca dovadă că măcar au acceptat să fie îngropat cu pământ și pietre o parte din zidul lor în Grigorescu, dar nu au acceptat mai mult.

Podurile pentru trafic auto sunt alte hopuri, cum am menționat, unele s-au proiectat fără posibilitatea de a traversa sub ele, ceea ce arată și care e nivelul administrativ la noi. Adică, vrem culoar la Someș, dar nu îi trece la nimeni prin cap că dacă faci mai multe poduri o să fie mai greu să traversezi?

Totuși, în ciuda problemelor, încerc să fiu optimist, pe termen lung vom avea nu doar un culoar continuu, ci și cât mai lat, dar ca acest lucru să se întâmple mii de clujeni trebuie să își dorească activ să iasă la spații verzi, pe alei pitoanel și cicliste, departe de trafic auto, la Someș. Apoi dorința clujenilor asociați va deveni realitate.

Apuseni Info: Cât de relevante sunt studiile de biodiversitate pentru realizarea proiectului de culoar metropolitan între Gilău și Apahida? Punem această întrebare în contextul în care alături de alte voci active ale comunității, militezi pentru declararea coridorului de pe Someș, între Delta Florești și cartierul Grigorescu, ca arie naturală protejată.

Adrian Dohotaru: Sper să fie mai relevante studiile de biodiversitate. În cazul proiectului de culoar la nivel metropolitan, există susținere din partea specialiștilor biologi pentru a fi declarate arii naturale protejate la lac Florești și în alte perimetre, dar ar fi foarte important dacă arealul protejat, nu doar sanitar al companiei de apă, ci și posibil natural, să se întindă până în Grigorescu, la marginea perimetrului companiei aflate în subordinea Consiliului Județean. Nu e nevoie de acces peste tot, ci doar în zona pistei să existe câteva turnuri de observație pentru păsări, de exemplu, care să funcționeze și ca puncte de popas și de informare privind biodiversitatea. Față de alte arii naturale limitrofe zonei metropolitane, aici avantajul e că e plat, deci poți veni cu bunica și copilul de 5 ani pe traseu. Brațul mort al Someșului dintre aeroport și Apahida, care va rezulta în urma canalizării Someșului, trebuie văzut dacă poate fi zonă umedă, care inevitabil atrage păsări. Dacă aeroportul nu va fi în dezacord, poate fi acolo altă zonă naturală protejată, ce-i drept din când în când bruiată de zgomotul traficului aerian.

Din păcate, unele studii sunt făcute prost, în funcție de ce dorește investitorul sau comanditarul. De pildă, noi am cerut către Agenția de Protecția Mediului refacerea raportului de mediu pentru PUZ Carbochim. În urma parcurgerii raportului de mediu, mai mulți semnatari am cerut refacerea avizului de mediu în cadrul procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru PUZ Carbochim. Argumentele pentru refacerea raportului de mediu sunt legate de superficialitatea raportului și potenţialul efect negativ semnificativ al investiției în privința biodiversității, spațiilor verzi și poluării generate de varianta actuală a proiectului de „regenerare” a zonei Carbochim prin Planul Urbanistic Zonal.

Potrivit ultimei estimări făcute de investitori, în ciuda asigurărilor declarative că se păstrează copacii, 365 de copaci sunt elliminați pe pe sit. Doar 154 vor rămâne la locul lor. Pe malul Someşului, 215 copaci sunt eliminați.

Habitatele existente sunt valoroase, potrivit specialiștilor care au realizat PIDU Someșul Mic, un master plan pentru Someș, inclusiv în toata zona industrială, tocmai pentru că sunt apropiate de starea naturală. Citez extensiv din acest studiu, care ar merita să ajungă la mai mulți clujeni, să fie pus în dezbatere publică de autorități, pentru că direcția dată de studiu și de cererile noastre ar salva de la tăiere zeci de mii de copaci la Someș, în zona industrială, unde apar noile dezvoltpri imobiliare:

„Principalul habitat existent în zonă și care conferă caracterul special, diferit de restul habitatelor puternic antropizate existente în zona studiată este 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba. Deoarece acest tip de vegetație este prezent în luncile râurilor, în imediata vecinătate a albiei, habitatul este caracterizat de prezența abundentă a apei mai ales datorată de inundațiile din primăvară (uneori și din toamnă). De-a lungul întregului an, prezența apei este constantă (excepție fac cazurile când au loc desecări ale acestor habitate). În cazul Someșului Mic, habitatul este bine dezvoltat, cu compoziție și structură corespunzătoare, astfel că acest habitat prezintă o valoare conservativă semnificativă la nivelul orașului Cluj Napoca. Habitatul descris este caracterizat la nivelul perceptiei de o imagine de coridor – galerie, datorita prezentei arborilor in imediata vecinatate a oglinzii de apa cu o corana in general asimetrica si un trunchi inclinat spre axul raului. Prezenta acestor forme vegetale care se „intind” spre apa creaza o imagine de tunel, structura spatiala cu deosebita atractivitate pentru diferite ramuri ecosistemice. Aceste păduri-galerie sunt caracterizate de un nivel dominant de arbori de talia I si II, a caror coroane determina profilul longitudinal al vegetatiei.”

Habitatele de zăvoi ale Someșului, printre puținele rămase la noi în zonă, adăpostesc anini negri propuși pentru tăiere, printre sute de alți copaci. Aninii negrti fac parte din Habitat Natura 2000 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (AlnoPadion, Alnion incanae, Salicion albae).

Pentru că sunt vechi și bine păstrate, toate aceste habitate găzduiesc o seamă de specii de păsări protejate prin legislația națională (O.U.G. 57 din 2007) și internaționale (Directiva Păsări – DIRECTIVA 2009/147/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI). Studiile listează câteva specii de păsări din actele legislative de mai sus, precum: Picus canus – Ghionoaie sură; Dendrocopos syriacus – Ciocănitoare de grădini, Leiopicus medius – Ciocănitoare de stejar; lcedo atthis – Pescăraş albastru.

Zona ca ansamblu la Carbochim nu este într-adevăr o arie protejată. Însă sunt habitate și specii dependente de aceste zone, protejate. Raportul de mediu nu face referire la niciuna dintre aceste specii, ceea ce poate duce la concluzia că a fost superficial și incomplet realizat, biodiversitatea ocupând doar câteva rânduri din totalul de 250 de pagini. „Speciile vegetale vor fi alese dintre speciile locale” scrie în raportul de mediu comandat de investitorii Iulius, ceea ce e fals pentru că au anunțat destule specii invazive care ar fi plantate, inferioare ca biodiversitate față de cele existente, oricât de spectaculos sunt prezentate.

Apuseni Info: De curând, într-o dezbatere pe mai multe PUZ-uri locale ai precizat că ar fi utile mai puține parcări în viitoarele cartiere din nordul Clujului. La ce te refereai mai exact, ca și concept mai larg?

Adrian Dohotaru: Sunt cartiere care se dezvoltă în Vestul Europei fără parcări la bloc, ci doar la periferie, pentru a descuraja traficul auto, iar cel mai la îndemână exemplu este Vauban din Freiburg. Deocamdată sunt atipice, dar asta trebuie să fie direcția, mașina, chiar dacă o ai în posesie, să fie folosită cât mai rar. Avantajele sunt multple. Dacă nu ai mașini, copiii sunt mai siguri în stradă, se pot juca pe caroisabil, în fața blocului, nu doar în casă la computer sau în parcul poate îndepărtat, așa cum îmi amintesc eu copilăria mea. Dar ca asta să se întâmple, Clujul trebuie să aibă un transport public mult mai solid, plus infrastructură pietonală și velo. Eu nu m-am referit la discuția cu primarul Emil Boc și ceilalți participanți la rezidențial, ci la comercial. Din punctul meu de vedere, nu ar mai trebui să avem mall-uri în oraș, ci magazine de proximitate, care încurajează afacerile mai mici, nu corporațiile, iar unde acest lucru se întâmplă, există mult mai puține mașini. În același timp, trebuie schimbat regulamentul de parcări pentru ca în anumite zone rezidențiale noi unde ai transport public de calitate, să fie mult mai puține parcări. Dacă autoritățile vor încuraja mall-uri și mii de locuri de parcare, de pildă, lângă Someș cum propune Iulius în zona pericentrală, atunci orașul acesta va fi în ambuteiaj continuu, vom trăi în stres și poluare.

Apuseni Info: Cum evaluezi anul electoral 2024, atât la primăria Cluj-Napoca, cât și la Consiliul Județean Cluj. Rămân lucrurile neschimbate? Ce forță poate avea societatea civilă în 2024?

Adrian Dohotaru: Societatea civilă, dacă are forța necesară, poate să propună teme de dezbatere, chiar să le organizeze. De ce nu, poate să propună și candidați, dacă este nemulțumită de oferta electorală existentă.

În același timp, trebuie să fim conștienți că la patru rânduri de alegeri, vor avea un rol important temele macro, nu doar pentru că alegerile locale vor merge într-un pachet mai mare de alegeri cu teme considerate mai importante, ci pentru că îngrijorările sunt macro-economice: scumpetea traiului, continuarea războiului în Ucraina, acum izbucnirea conflictului în Orientul Mijlociu care va dura, tranziția energetică, liberalizarea haotică a pieței de energie și costurile aferente, implementarea programelor din PNRR, efectele noului regim fiscal asupra economiei etc.

Apuseni Info: Știm că iubești zona Munților Apuseni. Ce le recomazi clujenilor, tinerilor și turiștilor străini să viziteze / experimenteze?

Adrian Dohotaru: Clar merită încercat noul circuit pe defileul Someșului Cald, apoi pe creastă, recent marcat de Salvamont. Traseul se află în mai mare parte pe raza comunei Râșca, cuprinde o parte a defileului Someșului Cald, între localitatea Rușești (Mărișel) până la Moara veche (Dâlboacă), după care, așa cum îl descrie succint Salvamontul clujean, urcă spre localitatea Dealul Mare (Râșca), parcurge creasta Dealului Pietrelor, cu șase puncte de belvedere consecutive cu priveliști spectaculoase, după care coboară șerpuit până înapoi în Rușești.

Le-aș mai recomanda turiștilor care au venit la Cluj fără mașină, să ia microbuzul și să meargă în Cheile Turzii prin Petreștii de Jos cu CTP, mai ales că am contribuit la această rută și m-aș bucura și mai tare dacă ar fi constant autobuze, mai ales în weekend. M-aș bucura dacă trasee similare metropolitane ar crea CTP la lacurile din amonte de Someș, la lac Gilău, la lac Someșul Cald, la Tarnița. Am avut discuții la primăria Gilău și cu CTP, sper să se concretizeze politici publice inclusive de favorizare a transportului public spre munți.