Biserici de lemn din Țara Aurului: 11 biserici, opere de artă ale meşterilor populari și mărturii ale trăiniciei lemnului
În România se păstrează peste 1400 de biserici de lemn construite înainte de anul 1918. Multe dintre acestea se găsesc chiar în județul Hunedoara. Valoarea lor în ansamblu este inestimabilă pentru cultura românească. Ele fac parte integrantă și definitorie din identitatea națională.
Județul Hunedoara se bucură de recunoașterea oficială din partea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a rutei „Biserici de lemn din Țara Aurului”, intrând odată cu această recunoaștere în Ruta Bisericilor de lemn din România, precum și în Ruta Transfrontalieră a bisericilor de lemn din România și din Republica Moldova. Elaborată de Serviciul de Promovare și Dezvoltare a Turismului, din cadrul D.G.A.M.P.T, instituție subordonată Consiliului Judetean Hunedoara, Ruta ”Biserici de lemn din Țara Aurului” cuprinde 11 lăcașuri de cult din Țara Zarandului, adevărate opere de artă ale meşterilor populari și mărturii nu numai ale trăiniciei lemnului, iscusinței meșterilor lemnari, ci și ale credinței înaintașilor noștri. Ruta se adresează tuturor pasionaților de istorie și religie, dar și celor care iubesc călătoriile, în general, și vor să descopere un ținut încărcat de tradiție și istorie, locuri unde au trăit odată oameni deveniți eroi naționali care s-au jertfit pentru dreptatea și bunăstarea neamului.
Ruta reprezintă o invitație spre cunoașterea lăcașurilor de cult de lemn ale Ţarii Zarandului, Hunedoara, Ţara Aurului românesc, un loc plin de magie ȋncărcat de tradiţii și istorie, meleaguri cu o natură ȋn nuanţe seducătoare, un loc unde redescoperim identitatea noastră românească. Ținutul este atestat ȋn manuscrise din 1214. Țara Moților este cunoscută în întreaga țară, ca fiind un tărâm în care oamenii au foarte bine împământenit patriotismul și dragostea față de acest popor. Pe meleagurile sale au trăit eroi naţionali precum Avram Iancu, Horea, Cloşca şi Crişan, oameni care s-au jertfit pentru dreptatea și bunăstarea neamului. Ţara Zarandului înseamnă și Ţara Aurului, iar numele vine de la zăcămintele de aur care se găsesc aici din abundenţă. Când spui Ţara Zarandului vorbești de o natură deosebită, fermecătoare, care ȋși etalează frumuseţea, iar locuitorii bogăţia sufletească.
Bisericile incluse în rută sunt: Ocișor, comuna Vața de Jos, având hramul „Adormirea Maicii Domnului, Ociu, comuna Vața de Jos, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, Brotuna, comuna Vața de Jos, cu hramul „Sfântul Nicolae”, Basarabasa, cu hramul „Sf. Ierarh Nicolae“, Ciungani, comuna Vața de Jos, cu hramul „Buna Vestire” (cu cei 14 metri ai săi, turnul bisericii este cel mai înalt dintre turnurile bisericilor de lemn hunedorene), Căzănești, comuna Vața de Jos, hramul „Pogorârea Sfântului Duh”, acolo unde găsim una dintre bisericile de lemn hunedorene cele mai valoroase, prin vechimea ei, stilul arhitectural și pictura murală, atât cât s-a mai păstrat din ea, Târnava de Criș, Comuna Vața de Jos, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”( biserica are o valoare istorică deosebită, fiind martora tumultuoaselor evenimente de la 1848), Birtin, comuna Vața de Jos, cu hramul „Buna Vestire”, Lunca, comuna Baia de Criș, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, Ribicioara, comuna Ribița, cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, Curechiu, comuna Bucureșci, cu hramul ”Sfantul Nicolae” (biserica are cel mai valoros patrimoniu mobil dintre toate bisericile de lemn hunedorene, format din zeci de icoane pe lemn și sticlă de o valoare inestimabilă).
Alături de „Biserici de lemn din Țara Aurului”, ruta „Județul Hunedoara – Din inima Daciei până în vatra străveche a pământului românesc”, beneficiază, de asemenea, de recunoașterea oficială a Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.
