Apuseni Info

Ştiri și informații non stop

(INTERVIU) Alexandra Oană: Administrația Boc a înlocuit politicile publice cu PR-ul

De mulți ani, Emil Boc nu s-a mai confruntat cu ședințe de Consiliu Local în care să fie contrat dur și coerent de către o echipă de consilieri locali, așa cum este cea a USR Cluj-Napoca. Alexandra este cu siguranță cel mai energic consilier local clujean, o tânără valoroasă, aproape de nevoile și mai ales de problemele punctuale ale clujenilor, cu intervenții și propuneri concrete și utile municipalității în ultimii trei ani.

Vă invităm să-i cunoaștem experiența de consilier local, de modalitatea prin care Alexandra a început să cunoască Clujul și mai ales problemele orașului.

Apuseni Info: Sunteți consilier local la primul mandat și, cu siguranță, cel mai vocal și aplicat consilier local al opoziției din Cluj-Napoca. Cum reușiți, alături de colegii din USR, să coabitați cu mașinăria de vot liberală din Consiliul Local Cluj-Napoca? În mai bine de trei ani, vreun consilier liberal a votat măcar o dată DIFERIT de ce a dictat partidul? Este Consiliul Local Cluj-Napoca „sufocat” de  longevitatea lui Emil Boc?

Alexandra Oană: Mulțumesc pentru aprecieri! Într-adevăr, suntem la primul mandat în administrația locală, un mandat în opoziție, cu 5 consilieri din 27,  și prima noastră constatare a fost că PNL are o singură voce în Consiliul Local, cea a domnului primar Emil Boc.

În 3 ani, nu a existat nici măcar un singur vot în afara liniei partidului din partea consilierilor PNL, așa cum nu a existat nicio intervenție care să se abată de la linia oficială. De fapt, consilierii PNL nu prea iau parte la dezbaterile din Consiliu. În rarele ocazii când intervin în discuții o fac doar pentru a întări mesajul dlui primar. Deci, caracterizarea dvs. este cât se poate de potrivită: avem de-a face cu o mașinărie de vot”, iar, când tragem linie, argumentele contează prea puțin și matematica votului e cea care dictează.

Cu toate acestea, este extrem de important ca în Consiliul Local să se audă și alte voci. În condițiile în care fiecare ședință de Consiliu Local începe cu o prelegere de de oră din partea domnului Primar trebuie să fim cât mai mulți cei care spunem lucrurilor pe nume și vorbim deschis despre problemele clujenilor, fără teamă că stricăm imaginea orașului de 5 stele.

Apuseni Info: Sunteți un partid provenit din societatea civilă, care evident s-a maturizat dar pentru care vocea civică încă reprezintă o resursă de idei, proiecte inovative, de nou. Cât de importantă este presiunea civică pe anumite proiecte care doresc să fie trecute „noaptea ca hoții” de majoritatea PNL – UDMR din Consiliul Local Cluj-Napoca și cât v-a ajutat în calitate de consilier local parteneriatul cu vocile civice din Cluj-Napoca?

Alexandra Oană: Am intrat în politică pentru a duce vocea cetățenilor la masa deciziilor, deciparteneriatul cu societatea civilă este vital pentru noi. De altfel, din punctul meu de vedere, societatea civilă reprezintă una din cele mai valoroase resurse ale orașului și e păcat că administrația PNL nu e preocupată să aibă un dialog real și proactiv cu vocile civice.

Relația Primăriei cu zona civică e mai degrabă reactivă: Primăria reacționează doar atunci când presiunea publică nu mai poate fi ignorată. Așa s-a întâmplat și vara trecută, cu scandalul legat de arborii din zona Universității. Dezbaterea a avut loc la presiunea societății civile, nu la inițiativa Primăriei. Primăria Cluj-Napoca doar mimează consultarea și co-decizionarea, cel mai bun exemplu în acest sens fiind așa-zisele dezbateri” de la CIIC (Centrul de Inovare și Imaginație Civică) care sunt, în fapt, niște prezentări la care ai dreptul să pui întrebări.

Pentru noi este o prioritate implicarea cetățenilor și a specialiștilor în majoritatea inițiativelor noastre. Preluăm probleme de la cetățeni și elaborăm soluții împreună cu specialiști. De altfel, cele mai importante reușite le-am marcat împreună cu societatea civilă, exemplele cele mai grăitoare fiind adoptarea transportului de noapte, în urma unei petiții USR semnate de peste 7000 de clujeni sau implementarea Arealului Natural Hoia-Baciu, în urma mai multor acțiuni civice și demersuri politice.

Apuseni Info: Ce ați face mâine dacă ați fi primarul Clujului, mai bine decât Emil Boc? Ce restanțe puteți imputa primarului Boc și majorității liberale, nu din 2020 încoace, ci din 2012, din 2004?

Alexandra Oană: Principalul reproș pe care l-aș face administrației Boc este că a înlocuit politicile publice cu PR-ul. Orice politică publică presupune două componente esențiale: asumarea unei viziuni și capacitatea de a o implementa. Administrația Boc stă prost cu ambele.

La nivel de discurs, domnul primar și-a însușit foarte multe concepte cheie, precum: „calitatea vieții”, „orașul de 15 minute”, „nimeni nu este uitat, nimeni nu este abandonat” care dau bine în ședințele de Consiliu sau la conferințe. Însă când pășești dincolo de centrul orașului, realizezi foarte rapid că aceste concepte nu au nicio legătură cu viața din cartierele clujene, care s-au dezvoltat fără cap sau coadă și fără ca administrația să vegheze la respectarea interesului cetățeanului. Degeaba avem strategii de dezvoltare elaborate pe bani mulți, dacă ele zac în fundul sertarului.

Pe scurt, Clujul a crescut, însă de la un punct încolo, administrația PNL nu a mai fost capabilă să țină pasul cu dinamica orașului. Suntem ca un copil în plină creștere, ce poartă haine care i-au rămas mici. Infrastructura a rămas în urmă, serviciile sunt subdimensioane, orașul se sufocă. Această incapacitate a administrației de a anticipa și ține ritmul cu creșterea Clujului stă la originea celor mai multe probleme ale clujenilor: locuirea extrem de scumpă, problemele de trafic, criza locurilor la creșă, școlile și spitalele tot mai aglomerate, etc.

Care ar fi primul lucru pe care l-aș face dacă aș fi primarul Clujului? Ce a făcut Fritz la Timișoara: aș trage draperiile să intre lumină în Primărie! 🙂

Apuseni Info: Care sunt principale inițiative pe care le-ați susținut și promovat în acești trei ani?

Alexandra Oană: Educația, mediul și mobilitatea sunt domeniile de care m-am ocupat în mod prioritar în acest mandat și am inițiat numeroase proiecte legate de aceste domenii. O parte au trecut, multe sunt încă “în analiză“.

Printre proiectele care au fost adoptate și sunt în diferite stadii de implementare se află: construirea primei școli din Bună Ziua, extinderea transportului de noapte, constituirea Arealului Natural Hoia-Baciu, introducerea liniei Aeroport Express, majorarea burselor pentru elevi, cadastrarea mai multor grădinițe, școli, străzi din municipiu, acordarea titlului de cetățean de onoare doamnei Doina Cornea sau îmbunătățirea accesului pietonal în baza sportivă Gheorgheni.

Sunt și alte proiecte care așteaptă în sertarele Primăriei, printre care: construirea primei creșe din cartierul Între Lacuri, extinderea programului Masa Caldă la toate școlile vocaționale din municipiu, construirea unei rețele de senzori pentru măsurarea calității aerului în curțile școlilor, realizarea unui studiu pentru optimizarea traseelor CTP etc.

Ultimul proiect major la care am lucrat este un nou regulament pentru finanțarea culturii pe care l-am elaborat împreună cu reprezentanți ai sectorului cultural clujean și care are potențialul să ducă scena culturală locală la alt nivel. 

Apuseni Info: Se tot spune în gura târgului, că banii alocați pentru proiecte culturale din bugetul municipiului Cluj-Napoca se împart pe criterii ce țin mai degrabă de carnetul de partid, adică să o spunem pe șleau, pe procent/partid, pentru amicii partidelor. Este adevărată această teză? Susțineți aserțiunea domnului Szakáts István cu privire la restartarea criteriilor prin care sunt împărțiți banii din sector cultural/ONG?

Alexandra Oană: Nu trebuie să asculți gura târgului, ca să îți dai seama că ceva e putred în finanțarea proiectelor culturale locale. Pe scurt, domnul primar a promis, cu subiect și predicat, de nenumărate ori în ultimii 4 ani, că va modifica regulamentul de finanțare a proiectelor culturale, conform prevederilor OG51/1998, ce aduce transparență și stabilitate în distribuirea fondurilor pentru cultură. În fapt, nu a mișcat un deget în direcția aceasta.

Cu toate acestea, când am depus noi un regulament aliniat cu OG51, domnul Primar și-a schimbat subit poziția și nu mai susține acest regulament pe care chiar dânsul îl promisese în multiple ocazii artiștilor și operatorilor culturali clujeni.

Ce prevede OG51? Din punctul meu de vedere, doar măsuri de bun simț: evaluarea proiectelor culturale de către experți în domeniul culturii, nu de către consilieri locali cum se întâmplă în prezent, posibilitatea contestării punctajului acordat, proceduri simplificate de decontare a cheltuielilor.

Ce motive are domnul primar să refuze? Mărturisesc că eu nu înțeleg ce l-a făcut pe domnul Boc să se răzgândească în privința OG51, mai ales că argumentele oferite până acum nu stau în picioare, însă un lucru e sigur: cu cât amână mai mult adoptarea unui nou regulament, cu atât alimentează mai tare toate acuzele care i se aduc.

Apuseni Info: Situația numărului mic de locuri în grădinițele și creșele din Cluj-Napoca este alarmantă. De asemenea, nici la capitolul școli – modernizări, nu stăm prea bine. Dat fiind faptul că acest domeniu este aproape de profesia dumneavoastră, cum evaluați infrastructura educațională din Cluj-Napoca?

Alexandra Oană: Pe acest subiect, cel mai bine e să lăsăm cifrele să vorbească. Într-o conferință de presă din decembrie anul trecut, domnul primar ne-a informat că în ultimii 10 ani numărul elevilor din învățământul preuniversitar clujean a crescut cu 20%, de la 50.104 la 60.742.

Cu alte cuvinte, știm că sistemul de învățământ are 10.000 de elevi mai mult decât acum 10 ani. În același timp mai știm și că nu s-a construit nicio școală nouă din 1994 și că numărul unităților care introduc învățarea în două schimburi crește de la an la an. În aceste condiții, cum ar putea să arate rețeaua școlară din oraș, decât subdimensionată și supraaglomerată? Răspunsul primăriei la această problemă este să extindă școlile din oraș prin adăugarea de corpuri noi de clădire și să spună că aceste extinderi ar echivala cu construirea de școli noi. Ce glumă!

Această abordare nu rezolvă deloc problema navetei din cartierele fără școli spre cartierele cu școli și, pe deasupra, duce și la scăderea calității spațiului școlar, întrucât dispar dotări precum sălile de lectură, laboratoarele, sălile de mese, ce sunt transformate în săli de clasă. Deci, spun încă o dată, poate se aude și la Primărie, extinderea școlilor NU echivalează cu construirea de școli noi!

Așa cum am tot spus în ședințele de Consiliu Local, singura soluția viabilă e că primăria să construiască, pe bune, școli noi, grădinițe noi și creșe noi, în cartierele fără școli, creșe sau grădinițe!

Apuseni Info: Se tot vorbește despre noi cartiere în Cluj-Napoca. Cartiere fără infrastructură? Cartiere noi, fără școli noi? Cartiere noi, fără grădinițe și creșe noi? Cartiere fără spațiu verde la sol suficient, stabilit de lege? Cum e păzită cetatea Clujului de cei pentru care doar banii primează, fără să fie interesați de acea eternă „calitate a vieții”?  Cum ne ferim să ajungem Florești 2 din punct de vedere urbanistic?

Alexandra Oană: E trist, dar trebuie să o recunoaștem, în cartierele noi se locuiește mai prost decât în cartierele “comuniste”, planificate în anii ‘60 – ‘70, cu spații verzi generoase între blocuri, cu piețe, școli și grădinițe, locuri de joacă, spații comerciale. E suficient să faceți o plimbare în Gheorgheni, unul dintre cele mai verzi și aerisite cartiere ale orașului, construit în anii ‘60,  să vă convingeți.

De cealaltă parte, toate cartierele tinere s-au dezvoltat fără planificare, fără infrastructură, fără dotări publice și, până la urmă, fără respect pentru cei care plătesc împrumuturi pe 30 de ani să locuiască în apartamente de 55mp, fără trotuare în fața blocului. Cu alte cuvinte, plătești mult să locuiești prost.

Traficul de coșmar din oraș, pe care cei mai mulți clujeni îl percep drept problema numărul 1 a Clujului este, de fapt, consecința directă a urbanismului dezastruos de care vorbeam adineauri. După ce ai autorizat construirea unor întregi cartiere fără școli, parcuri sau piețe, nu ar trebui să fie o surpriză că, zi de zi, toată lumea e constrânsă să face naveta și să stea cu orele în mașină.

Ce se poate face? În primul rând, să înțelegem că tot ceea ce ține de urbanism implică o responsabilitatea uriașă din partea administrației întrucât greșelile comise sunt greu de îndreptat, costă și au urmări pe decenii. Deci, administrația trebuie să se ridice la înălțimea rolului pe care îl are să arbitreze corect între interesele tuturor părților – cetățeni, dezvoltatori, comunitate.

Pentru asta Primăria trebuie să guverneze proactiv orașul, nu să-l administreze retroactiv. Un prim pas concret ar fi deblocarea situației PUG-ului, după ce a reziliat unilateral contractul cu firma care trebuia să îl actualizeze, iar alt pas ar fi să aducă mai multă transparență în comisiile de urbanism ale primăriei. Nu-i normal că unii așteaptă ani de zile după o autorizație de construire, iar alții trec ca prin brânză prin toate comisiile.

Apuseni Info: Traseele de pe liniile de transport public CTP sunt gândite de pe vremea când aveam doar TV și radio. Între timp orașul a crescut ca mobilitate, s-a aglomerat, numărul de mașini din comunism până încoace a crescut de „n” ori. Florești, Baciu și Apahida au crescut în 10 ani, cât alte localități într-un secol. Ce schimbări ar trebui făcute?

Alexandra Oană: În ultimii ani, Primăria a investit constant în înnoirea flotei CTP, lucru de lăudat, însă flota circulă pe aceleași trasee învechite, ce nu mai corespund realităților municipiului. Adică, investim în vehicule noi, care circulă pe linii vechi.

Primesc constant sesizări de la cetățeni care spun că transportul public nu este o opțiune reală pentru ei și nu vorbim doar de clujenii care locuiesc în zone recent dezvoltate, ci și de cei care au nevoie să călătorească dintr-un cartier în altul. 

Trebuie să actualizăm viziunea de ansamblu a rețelei de transport public și să păstrăm un dialog constant cu principalele entități generatoare de trafic, precum universitățile, marii angajatori sau centrele comerciale pentru a ține pasul cu felul în care evoluează orașul. Din acest motiv unul dintre subiectele pe care le-am ridicat cu ocazia dezbaterii pe bugetul 2024 este un studiu pentru optimizarea liniilor de transport public. Sper să nu rămânem tot “în analiză” și cu acest proiect.

Apuseni Info: Sunteți una dintre speranțele opoziției pentru următorii ani. Ce doriți să le transmiteți clujenilor? Cu minte dar și cu suflet.

Alexandra Oană: Vreau să le mulțumesc tuturor clujenilor care muncesc, studiază, inovează în orașul acesta. Evoluția Clujului li se datorează și, zi de zi, ei sunt cei care pun Clujul pe hartă. E loc de mai bine? Cu siguranță! Iar împreună vom putea face schimbările pe care ni le dorim.

Mulțumim 🙂

Loading

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *