Apuseni Info

Ştiri și informații non stop

(INTERVIU) Szakáts István: Sunt bucuros când grupul Clujul Civic e perceput ca avertizor de integritate, legalitate și oportunitate

sursă foto: marosvasarhelyiradio.ro

Clujul Civic este probabil cea mai importantă comunitate civică online din România, evident exceptându-le pe cele din București, farul care luminează și veghează viața comunității noastre, grupul care uneori salvează orașul de greșelile voite sau nu ale primăriei, voite sau nu ale unor politicieni locali. Vă invităm să-l cunoașteți pe „admin-ul” grupului Clujul Civic, activistul civic Szakáts István

Apuseni Info: Cluj-Napoca, fără comunitatea Clujul Civic, ar fi mai sărăc. Ești păstorul grupului, omul cu balanța moderării postărilor, discuțiilor. Szakáts István cât de greu este să drămuiești o comunitate care este sare dar mai ales piperul comunității clujene, avertizorul de moralitate, legalitate și oportunitate a multor proiecte administrative?

Szakáts István: „Sunt unul din păstorii grupului. Acum suntem 5 persoane care facem activ moderarea grupului – o meserie atât ne-grea cât și grea: ne-grea pentru că pe grup în general domină bunul simț ardelenesc, dar și pentru că după 12 ani, membri deja știu regulile, și o bună parte a grupului se automoderează. E grea, pentru că în unele comentarii mai „cu piper” calificativele pe argument (admise) se amestecă cu calificativele pe persoană (neadmise), sau pentru că delimitarea între umor/ironie și jignire este supusă subiectivității. Sunt bucuros când grupul e perceput ca avertizor de integritate, legalitate și oportunitate, și țin să spun că vina le aparține membrilor. Inclusiv subsemnatul, care în primii ani postam de îndoiam tastatura, în ultimii ani încerc să mă disciplinez, și să las spațiu din ce în ce mai mult membrilor”.

Apuseni Info: Mulți clujeni spun că civicii țin locul și unei opoziții slabe din municipiu, chiar dacă, fie vorba între noi, doi – trei consilieri locali s-au remarcat în ultimii ani. Te gândești și la o platformă civică/politică în viitor? Știi că întrebarea asta stă pe buzele multora.

Szakáts István: Platformă politică în sensul partinic, nu am gândit, și nu gândesc. Dar trebuie să ne uităm aici ce înseamnă cuvântul „politic”. În percepția mea, „politicul” generat de partide și politicieni este doar o versiune mult redusă și castrantă pentru cetățean pentru ce poate fi implicarea în viața cetății, a polis-ului. Cred că pentru politicul partinic îi și convine să-i țină pe cetățeni captivi ideii că implicare politică este ca să poftească ei odată la patru ani la urne, și în rest mucles. Asta duce doar la dezalfabetizarea și dezangajarea politică,  la turmificiarea cetățeanului. Sunt sigur că unora le și convine. Noi preferăm să promovăm ideea cetățeniei active, în care cetățeanul își exersează un paletar mult mai larg al implicării, și care începe cu a avea o opinie, apoi a o articula în spațiul public, apoi a găsi niște aliați, și apoi a găsi împreună căile de acțiune – fie ele sesizări, petiții, procese, sau acțiuni pe stradă. Toate acestea sunt acte politice. Clujul Civic e o arenă a auto-alfabetizării, a auto-descătușării, a auto-activării cetățenești, și în direcția asta cred că trebuie să se dezvolte și în viitor. Revenind la tema opoziției slabe din municipiu: cetățenii au alte instrumente ca și consilierii, și fiecare au atât  niște libertăți cât și niște constrângeri. Consilierilor îi atârnă în gât disciplina de partid – un handicap pe care cetățenii în general nu o au. Cetățenilor în schimb îi atârnă în gât lipsa culturii organizării dar și lipsa exercițiului de-a folosi o serie de instrumente disponibile (de ex. cereri de informație pe legea transparenței) – aici consilierii de la partide scorează mai bine. Ideal ar fi ca părțile să se unească, dar nu doar declarativ odată la 4 ani, ci pe bune. Cetățenimea simte și formulează din ce în ce mai des această nevoie – care mai e și o oportunitate imensă pentru oraș. Dar consilierii, mai ales cei de la putere, în general nu se efortează. Aici apare un punct de tensiune, care crește. De aceea mă bucur de fiecare dată când mai apare pe Clujul Civic și câte-un consilier și își tatonează posibilele alianțe cu cetățenii.

Apuseni Info: Cum evaluezi cele patru mari proiecte de infrastructură ale Clujului și stadiul lor, mai degrabă etern birocratic: metrou, tren metropolitan, centura Clujului și Spitalul Regional de Urgență Cluj

Szakáts István: Hai să spun cum se văd aceste teme din prisma conținutului produs pe grup. De toate aceste proiecte, și multe altele e nevoie la Cluj ca de pita caldă. Dar toate sunt proiecte cu foarte mult #osă – un termen din păcate deja consacrat în oraș, și care înseamnă, ironic, „propoziții despre viitor”. Mai ales în comparație cu ritmul în care proiectele de infrastructură se realizează pe bune în alte orașe (vezi Oradea) proiectele Clujului se târăsc lamentabil, de ani și decenii – lucru pe care administrația încearcă să o acopere prin 2 tehnici nocive. Prima tehnică e bullshitul despre progresul proiectului, spre exemplu N conjugări în timp pentru fiecare proiect cu „încep lucrările la”, apoi cu „suntem în grafic” – care de obicei înseamnă că administrația a depășit toate termenele dar ca noroc a reușit să negocieze noi date de livrare cu finanțatorul, și apoi „am dat în folosință” – care de fapt maschează faptul că lucrarea de pe sol e cam treacă-meargă, dar nu e și nu va fi recepționată încă poate ani de zile. Spitalul Regional de Urgență Cluj #osă fie făcut pe credit, că administrația a ratat PNRR-ul. Centura #osă fie făcută parțial, în 10 ani, poate. Finalizare, în 15-20. Trenul metropolitan nu va exista niciodată. O să-i zică la o parte a „metroului” tren metropolitan. Metroul (nu partea de gargară PR-istică care e deja peste noi de ani de zile, ci ăla existent în spațiul fizic, făcut din fier și beton, pe care poți să circuli) #osă existe tot așa parțial, vreo câteva stații, în cam 20 ani. Și toate sunt propovăduite ca fiind în regim #osă, ca și venind „ia amu nia”. Iar atunci când cetățeanul începe să se prindă despre bullshit că e bullshit, se scoate cea de-a doua tehnică de care vorbeam: lansarea de noi gogoașe pe alte noi ctitorii – pentru mutarea atenției. Doar că și aici, deja toate oasele au fost roase. Patinoar? S-a dat – nu că se și face. Piscină? S-a dat. Nu că se face. Etc, etc. și etc. Cred că departamentul de PR al administrației chiar se chinuie din ce în ce mai mult în acești ani ce gogoașe noi și mari să mai scoată pentru a deturna atenția de pe toate fail-urile. Cam așa văd că se văd aceste proiecte din prisma conținutului produs pe grup.

Apuseni Info: Crezi că primăria subordonează PUZ-uri private, unor PUZ-uri publice? Sau mai degrabă le prioritizează pe cele private? Cel mai bun exemplu este proiectul Someșul Culoar Verde-Albastru. Ai realizat o hartă în urmă cu un an cu cele mai importante proiecte imbobiliare în zona de nord a Clujului și toate sunt în acea zonă, dacă nu în vecinătatea Someșului. Se încearcă deliberat temporizarea PUZ-ului pe Culoar Verde-Albastru?

Szakáts István: Cred că Clujul este captiv intereselor imobiliare, iar primăria ba nu are puterea să li se împotrivească, ba chiar are interesul de-a juca jocul dezvoltatorilor. Nu este deplasat să vorbim de acținuni deliberate în acest sens, și să nu uităm că un recent studiu al Uniunii Europene arăta că în percepția a 87% din clujeni (în top pe Europa) există corupție în administrația locală.  Un exemplu din zona amintită de tine, dincolo de exemplele amintite de tine: Hub-ul Multimodal, propus prin Planul de Mobilitate Durabilă, a fost sacrificat pentru interese imobiliare. În mijlocul iadului traficului clujean. S-a putut? Da, s-a putut. E în interesul cetățeanului? Următorul.

Apuseni Info: În dese rânduri, societatea civilă a cerut marilor dezvoltatori imobiliari 30% spațiu verde la SOL și asigurarea de infrastructură educațională (creșă, grădiniță, școală) și medicală în noile „cartiere de 15 minute”. Reușiți să fiți atenți la ce se trece prin comisiile primăriei? Respectă marii dezvoltatori procentul de 30%?

Szakáts István: Ca grup, nu reușim să fim atenți la ce se trece prin comisiile primăriei, în schimb sunt bucuros să văd că din ce în ce mai mulți membri documentează și sesizează pe grup anomaliile sistemului. E un început promițător, și cred că în viitor această activitate se va îngroșa. Procentul de 30% e un deziderat cetățenesc neasumat de nimeni, și fentat cât de mult de mai toți. A devenit la modă să incluzi în rețetele tale de PR cuvântul „verde”. Dar care arată că tema îi preocupă serios pe cetățeni. Cartiere de 15 minute? Niciodată. Pentru asta ar trebui să existe un nivel de curaj, determinare, și capacitate de negociere în administrație care, îmi pare rău, nici vorbă să existe. E nevoie de-o schimbare profundă de mentalitate, pe care o văd posibilă doar printr-o schimbare profundă de garnitură.

Apuseni Info: Care sunt primele 5 probleme ale Clujului în viziunea lui Szakáts István, activist civic cunoscut în Cluj-Napoca dar pe care dl. primar Emil Boc se face că nu-l cunoaște? Care sunt primele cinci reproșuri (administrative) pe care le aveți vizavi de Boc și primăria Cluj?

Szakáts István: 5 probleme ale Clujului ar fi exact cele pe care le enumeră oricum și zi de zi cetățenii Clujului: dezvoltarea haotică, traficul, poluarea, lipsa spațiilor verzi, injustiția socială, exodul din oraș din cauza prețurilor – na, deja am zis 6 și mai pot continua. Dar oricum toată lumea le știe. 5 reproșuri vizavi de administrație? Îmi ajung trei: incapacitatea de-a implementa proiecte chiar și medii; lipsa capacității de a formula o viziune pentru oraș împreună cu cetățenii; alegerea de-aa hipnotiza cetățenii în masă cu #osă.

Apuseni Info: Un gând de final către clujeni, civici sau nu

Szakáts István: Cred că în viitorul orașului depinde de dezvoltarea unui parteneriat real între cetățeni și administrație. Acesta trebuie nu scos din joben, ci creat din fașă împreună cu cetățenii. Din păcate, inclusiv falimentul așa-zisului proces de Bugetare Participativă arată că administrația în acest moment nu are nici interesul, nici determinarea, nici resursele de-a imagina și apoi mai ales realiza un Cluj al clujenilor. Acest lucru trebuie să se schimbe în anii și deceniile care urmează. Cu cei imediat 17.000 membri ai săi, la asta contribuie zilnic și grupul Clujul Civic.

Loading

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *