Apuseni Info

Ştiri și informații non stop

Unde erau grupate căsuțele moților? Crângurile din Țara Moților, cătunele de legendă din Apuseni

Ca român este imposibil să nu fi auzit de eroii revoluţionari Avram Iancu sau de Horea, Cloşca şi Crişan sau de legendara Ţară a Moţilor, Ţara de Piatră sau Ţara de Aur cum i se mai spune.

În mod tradiţional, moţi sunt consideraţi locuitorii satelor de pe cursul superior al Arieşului, începând cu oraşul Cîmpeni dar şi cei din zonele adiacente Ţării Moţilor, pe Valea Crişului Alb, Ţara Zarandului.

Conform celor mai mulţi istorici, numele de moţ vine de la „chica antică”, moţul de păr pe care îl purtau acum 2.000 de ani dacii, un obicei păstrat de localnici din vestul Munţilor Apuseni până în secolul XIX. Moţii se mai numesc şi ţopi, un cuvânt derivat de la termenul „zopf”, care însemna tot chică. Era un termen dispreţuitor atribuit dârzilor români din Ţara Moţilor de către funcţionarii austrieci.

Alţi istorici consideră că numele vine de la cuvântul latin „motus”, care înseamnă „răzvrătit”, „rebel”, având în vedere puternica înclinaţie spre libertate şi independenţă a moţilor.

Moții trăiau în crânguri

Conform cărții „Munţii Apuseni : cercetări asupra stărilor economice din Munţii Apuseni” moții erau grupați în zeci de crânguri: <<De cate ori se vorbeste despre „Moți“ se înțelege în general întreaga regiune a Munților Apnseni cu locuitorii săi. În realitate, așa numții „Moți“ locuiesc o porțiune restrânsă din Munții Apuseni, am putea zice, inima acestora, formând chiar o unitate precisă din punct de vedere geografic și economic. „Tara Moților“ aparține județului Turda, cu excepția unei singure comune, Sohodol, care apartine județului Alba.

Relieful este absolut muntos, cu căi de comunicație puține și cu condtții grele de existență. Râurile Arieș, Valea Caselor, Valea Aradei, Valea Sohodului și Valea Bistrei înconjoară și brăzdează Țara Moților, unde cu tot caracterul muntos, înălțimile nu întrec 1400—1500 metri.

Centre mai importante în „Țara Moților“ găsim : Câmpenii, unde se dezvolta o activitate în direcția industriei lemnului și Abrudul, care este un centru minier. Comunele din aceste parți, nu sunt compacte, strânse la un loc, așa cum se găsesc la șes sau la câmpie. Ele sunt răspândite pe dealuri, formând „crânguri” sau „predii“. Așa de ex. în „Tara Moților“ comunele, care sunt locuite de Moti sunt:

a) Câmpeni (83 km. dela Turda) cu crângurile Dealul Capsei, Dealul Motorăști, Mihăești și Lazuri;

b) Secătura (pe Arieșul mare) cu crangurile: Vâltori si Dealul Înalt;

c) Neagra (pe Valea Negrii) cu crângurile: Iarba Rea si Paștești;

d) Albac (20 km. de Campeni) pe Valea Arieșului Mare și Valea Aradei cu : Cranguri, Paltinaș, Pleșesti, Costești, Bărăști dupa Pleșa, Fata, Sohodol, Devele și Rusești;

e) Arada (se intinde 8 km. pe valea Aradei) cu crangurile: Preluca, Casa, Teiul, Niculești, Capul Dealului, Trifești, Baba, Corjesti, Patrușești, Matisesti, Dosteni, Mancesti;

f) Scărișoara (se întinde pe 14 km. pe Arieșul Mare) cu crângurile: Ocoalele, Hanașesti, Ghețarul, Sfortea Lespezianul;

g) Arieseni (se întinde pe 14 km.) cu 7 crânguri;

h) Ponorelul (10 km. de Campeni) cu crânguriie: Pleșcuța, Urdiș, Runcuși și Văleni;

i) Vidra (5 km. de Ponorel) cu Vidra de Jos și Medie si cu 5 crânguri pe: Sagaj, Fata, Nenesi, Dosul, Suprapietrei și Poeni;

j) Avram Iancu (23 km. de Campeni. Inainte s’a numit Vidra de Sus) cu crângurile: Tarsa, Drachita, Valea Vidrișoarei și Dealul Boului;

k) Sohodul (in jud. Alba, dar numai la 5 km. de Campeni și cu pământurile în hotar cu acele ale Câmpenilor) cu crangurile: Valea Verde, Poiana, Sat-Varș și Peles;

l) Cortege (la 5 km. de Câmpeni, pe Valea Caselor) cu crângurile așezate pe Dealul Borleștilor;

m) Bistra (la 4 km. de Câmpeni, în josul râului Aries) cu crângurile: Dealul Muntelui, Codisești, Boeșești>> se arată în lucrarea „Munţii Apuseni : cercetări asupra stărilor economice din Munţii Apuseni” scrisă de Ciomac, Ion L, Popa-Necşa Valeriu și Vaida Voevod, Alexandru.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *