Primarul din Beliș, Viorel Matiș (PSD), viceprimarul Dan Marc (PSD) și consilierii locali Iosif Marcu (USR Plus), Olimpia Lehene (PSD), Camelia Rusu (PSD), Mihai Ispas (PMP), Eugen Agrijan (PNL) și Ionuț Mihuț (PNL) i-au scris prim-ministrului Florin Cîțu cerându-i finalizarea aplicării legilor funciare și alocarea resurselor financiare pentru cadastrarea comunei Beliș, constituirea patrimoniului public și privat al comunei, inclusiv prin demersuri de ordin legislativ – trecerea unor terenuri din proprietatea Statului Român și patrimoniul comunei în vederea realizării scopului funciar.
Concert ce i-au scris aleșii din Beliș prim-ministrului Florin Cîțu?
„SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ DE CONSILIUL LOCAL ŞI PRIMĂRIA COMUNEI BELIŞ, JUD. CLUJ,
PREMIERULUI ROMANIEI, FLORIN CÎTU
Domnule Prim-ministru,
Comuna Beliş este situată în M-ţii Apuseni şi a fost strămutată în anii “70 din vechea vatră strămoşească, datorită construcţiei barajului de acumulare Beliş-Fantanele. Urmare a stramutarii, a legislatiei specifice acelor ani de comunism, majoritatea cetatenilor comunei nu au primit nicio compensatie, fiindu-le impusă măsura stramutării in actuala locatie: – un platou montan de pe care au fost defrișate anterior pâlcurile de pădure. Evident, vechile proprietăți (de tip luncă) ale oamenilor situate preponderant de-a lungul cursului Someșului Cald, dar mai ales cele care nu s-au încadrat în aria de retenție a barajului de acumulare, coroborat cu evidența precară a suprafețelor de teren care se regăseau în registrele agricole datorită cotelor de produse (viței, porci, găini, ouă, etc) ce trebuiau contractate și predate anual, la prețuri arbitrar fixate, în raport de suprafețele de teren cuprinse în registrul agricol, nu au fost luate în considerare, astfel încât, construcția locuințelor noi și a anexelor gospodărești pe platoul montat, a secătuit resursele financiare ale cetățenilor pe care-i reprezentăm și nu doar pe acestea!
Valorile societale au fost puternic afectate!
Pe acest fond, dupa anul ’89, degringolada s-a manifestat din plin și în comunitățile noastre, accentuând an de an starea precară a locuitorilor comunei, întrucât:
Problema: – aplicarea legilor funciare nu a fost finalizată, mai mult, au existat și persistă tot felul de interpretări ale legislației, care, coroborat cu starea și conținutul registrelor agricole generează convulsii, temeri și nemulțumiri vis-à-vis de restituirea fostelor proprietăți, de “ocupația” terenurilor prin edificarea locuințelor și anexelor gospodărești, alocarea fânețelor pe actuala locație din patrimonial comunelor limitrofe: Rîșca, Mănăstireni, etc, au accentuat tensiunile sociale în / între comunități. Necesitate: – fiind o zona necooperativizată, este necesară finalizarea aplicarii legilor funciare și alocarea resurselor financiare pentru cadastrarea comunei, constituirea patrimoniului public și privat al comunei, inclusiv prin demersuri de ordin legislativ – trecerea unor terenuri din proprietatea Statului Român și patrimoniul comunei în vederea realizării scopului funciar. Soluție: colaborarea instituțională a Arhivelor Naționale ale României unde se află toată documentația aferentă reformei agrare din 1921 și ulterioară, strict necesară reconstituirii vechilor proprietăți asociative, publice și individuale. În subsidiar, întrucât terenurile aflate în cuva lacului de acumulare Beliș –Fântânele (Hidroelectrica valorifică volumul și forța apei) nu au fost valorificate nici prin reconstituire pe alte locații (motivație – lipsa terenurilor) și nici prin alocarea de acțiuni / părti sociale la agentul economic inserat mai sus.
Problema: la nivelul anului 2003 a fost înființat Parcul Natural Apuseni (HG nr. 230/2003, HG nr. 739/2003, Ord. MAPAM nr. 552/2003, fără știrea și consimțământul cetățenilor comunei, aspect care contravine flagrant oricăror norme de transparență decizională. Mai mult, din datele și frânturile de informații accesate în documentarea noastră, rezultă că NICIODATĂ NU A FOST APROBAT PLANUL DE MANAGEMENT al acestei instituții – Parcul Natural Apuseni, evident prin ordin de ministru publicat în monitorul oficial, dar cu toate acestea, atât instituțiilor publice cât și persoanelor juridice/fizice le sunt cerute – AVIZE, ACORDURI, COMUNICĂRI, ÎNȘTIINȚĂRI, AMPLASĂRI despre orice lucrare ce se dorește a fi realizată în interiorul unor limite stabilite după criterii necunocute nouă.Totodată măsurile prevăzute în planurile de management al ariilor naturale protejate se elaborează astfel încât să țină cont de exigențele economice, sociale și culturale, precum și de particularitățile regionale locale ale zonei, fapt ce nu sa întâmplat din partea Parcul Natural Apuseni. Având în vedere că zonarea internă a ariilor naturale protejate se face prin planul de management prin definirea și delimitare, după caz, astfel: zona cu protecție strictă, zona de protecție integrală, zona – tampon și zona de dezvoltare durabilă, dorim să vă comunicăm faptul că niciodată Parcul Natural Apuseni nu s-a consultat referitor la zonarea internă cu Primăria Comunei Beliș și implicit cu cetățenii comunei, pentru a putea avea o trasare corectă și necontestată. În context, vă comunicăm faptul ca Primăria Comunei Beliș a pierdut investitori puternici datorită politicilor publice păguboase practicate de Parcul Natural Apuseni. Necesitate: – starea de totală nemulțumire a populației, a noastră ca și reprezentanți ai lor, a factorilor executivi din Primăria Beliș crește exponențial, întrucât, am încercat și am solicitat transparență, am solicitat informații despre acest proiect și mai ales, despre fundamentarea științifică a măsurilor preconizate, dar nu am primit absolut nimic. Informarea noastră, dar mai ales, ACORDUL EXPLICIT pentru măsurile preconizate, sunt ABSOLUT necesare și justificate în orice democrație incipientă / în curs, ori consolidată! Soluție: – comunicarea tuturor datelor necesare a fi cunoscute și acceptate de PROPRIETARII de teren, persoane publice și private. Am fost, considerăm noi, sacrificați fără o justă și reală despăgubire pentru realizarea unui interes național – construcția barajului de acumulare Fântânele – Beliș. Parcul Natural Apuseni nu este nici cel puțin de interes local atâta vreme cât nu operează ca o normă legală, transparentă și rezultată în urma unui proces decizional cunoscut și agreat de comunitatea afectată în condițiile expuse mai sus.
Domnule prim-ministru,
Pentru considerentele prezentate mai sus, ținând seama de tensiunile sociale acumulate, de birocratizarea excesivă la care am fost și suntem supuși fără un minim de efort de transparentizare, de cooperare, colaborare, etc., de întârzierea ori chiar refuzul nemotivat în extragerea arboretului infestat cu ipidae din Munții Apuseni, va rugăm să dispuneți factorilor decizionali, în speță – Ministerul Apelor și Pădurilor ca autoritate de management al proiectului invederat, cât și Regiei Naționale a Pădurilor în structura căreia se afla instituția – Parcul Natural Apuseni, să comunice în termenul legal, stadiul proiectului, măsurile preconizate pentru implementare, fundamentarea acestora prin cele două paliere gnoseologice, astfel încât, împreună să detensionăm populația, să ajungem la un acord, noi ca și comunitate în gestionarea și administrarea patrimoniului comunei, cât și cetățenii în calitate de proprietari a terenurilor pe suprafața cărora se dorește instituirea restricțiilor de administrare și folosință, de aplicare a unor sancțiuni pecuniare ori de natură penală (există precedente cel putin hilare), adoptarea unor proceduri transparente de elaborare și adoptare a planului, astfel încât, să nu fim, din nou, “sanctionați” fără a exista un raport clar, lipsit de echivoc între măsuri și grevarea proprietăților cu sarcini.
În lipsa acestor demersuri minimale de cunoaștere, de fundamentare stiințifică ori în caz de grevare a proprietăților cu sarcini / măsuri rezultate din aprobarea proiectului în cauză, am fost și suntem deciși să cerem prin referendum opinia cetățenilor în raport de starea de fapt descrisă și norma juridică care garantează proprietatea, Constituția României” i-au scris aleșii din Beliș lui Florin Cîțu.