Spitalul Pediatric Monobloc din Cluj-Napoca va continua să fie construit chiar dacă proiectul nu a obținut finanțarea europeană pe care Consiliul Județean Cluj a solicitat-o. Președintele CJ Cluj, Alin Tișe, spune că administrația județeană încearcă acum să obțină un credit de până la 150 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI), procedura trecând deja de prima etapă. Ținta anunțată de Tișe este ca până în 2028 întregul spital să fie ridicat „la roșu”, astfel încât, în opinia sa, proiectul să ajungă într-un punct din care finalizarea sa să nu mai poată fi oprită, indiferent cine va conduce ulterior Consiliul Județean.
Construcția unuia dintre cele mai ambițioase proiecte medicale din Cluj continuă în Borhanci, în pofida problemelor legate de finanțare.
Spitalul Pediatric Monobloc este gândit pentru a reuni într-un singur complex medical activitatea pediatrică desfășurată în prezent în mai multe clădiri din Cluj-Napoca.
Marea problemă rămâne însă finanțarea unei investiții de asemenea amploare.
Consiliul Județean a început lucrările din resurse proprii și a alocat numai în bugetul pentru 2026 suma de 215 milioane de lei pentru continuarea construcției. În lipsa unei finanțări europene sau guvernamentale care să acopere necesarul pentru finalizarea întregului proiect, administrația județeană își îndreaptă acum atenția către Banca Europeană de Investiții.
Tișe: „Nu mă mai interesează cine e responsabil pentru trecut”
Subiectul a fost discutat luni în ședința Consiliului Județean Cluj, la scurt timp după inaugurarea noului Centru de Neurochirurgie și Patologie Cerebro-Vasculară.
Alin Tișe a transmis că nu mai dorește ca discuția privind Spitalul Pediatric să rămână concentrată asupra responsabilităților politice pentru lipsa finanțării, ci asupra găsirii banilor necesari continuării lucrărilor.
„Facem demersuri în continuare pentru acest spital pentru a fi finanțat. Nu mă mai interesează cine e responsabil pentru trecut, veți găsi la toate partidele căpoși care nu înțeleg cât de important este un spital de copii… Nu mai trebuie să ai argumente, în afară de cele pe care le vezi zi de zi, că un oraș și un județ care are jumătate din pacienți din toată țara are nevoie de un spital nou”, a declarat Alin Tișe în ședința CJ Cluj.
Afirmația președintelui Consiliului Județean vine după luni în care acesta a criticat public modul în care proiectele medicale au fost selectate pentru finanțare.
În iunie, Tișe acuza explicit deciziile luate în privința PNRR și susținea că proiectul Clujului ar fi fost dezavantajat, în timp ce alte investiții care nu au putut fi finalizate au primit finanțare. Acestea sunt acuzațiile politice formulate de președintele CJ Cluj; ele nu trebuie confundate cu o constatare independentă privind criteriile după care au fost distribuite fondurile.
Planul B: credit de până la 150 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții
Elementul nou este soluția financiară pe care administrația județeană încearcă să o pună în practică.
Consiliul Județean Cluj a apelat la Banca Europeană de Investiții, iar Tișe susține că demersul a trecut deja de prima etapă.
„Noi în continuare ne ducem cu dosarul la BEI (n.r. Banca Europeană de Investiții), am trecut de prima fază, în februarie este etapa a doua. Pe finalul anului viitor, sperăm că vom lua acel credit de până la 150 de milioane”, a declarat președintele CJ Cluj.
Este o schimbare importantă de strategie.
În lipsa unei finanțări nerambursabile suficiente, administrația județeană încearcă să creeze o sursă alternativă care să permită continuarea investiției fără ca proiectul să depindă exclusiv de alocările anuale din bugetul propriu.
Un asemenea împrumut nu este însă încă obținut. Declarația lui Tișe descrie un demers aflat în evaluare, iar aprobarea finanțării va depinde de parcurgerea etapelor BEI și de condițiile financiare și administrative aplicabile.
„Dorința mea este ca până în 2028 să îl avem ridicat în roșu”
Ținta politică și administrativă anunțată de Alin Tișe este anul 2028.
Președintele CJ Cluj nu spune că spitalul va fi neapărat complet operațional până atunci, ci vorbește despre aducerea întregului complex în stadiul de construcție „la roșu”.
„Uite așa situația este cea care este și nu mai vreau să mă întorc în trecut. Mergem înainte și încercăm să realizăm proiectul. Dorința mea este ca până în 2028 să îl avem ridicat în roșu tot spitalul, după aceea nimeni și nimic nu mai poate opri finanțarea lui, indiferent ce se va întâmpla atunci și cine va conduce Consiliul Județean”, a afirmat Alin Tișe.
Distincția este importantă: „la roșu” nu înseamnă spital finalizat și pregătit să primească pacienți.
După realizarea structurii sunt necesare lucrări de instalații, finisaje, echiparea și dotarea medicală, amenajările interioare și exterioare, testarea sistemelor, autorizarea și, în final, operaționalizarea.
Miza strategiei anunțate de Tișe este ca până în 2028 construcția să ajungă într-un stadiu suficient de avansat încât abandonarea proiectului să devină, practic, foarte dificilă.
Lucrările sunt deja în desfășurare în Borhanci
Spitalul Pediatric Monobloc nu este, în prezent, doar un proiect pe hârtie.
Lucrările sunt efectiv în desfășurare în Borhanci, iar Consiliul Județean a anunțat în această vară că investiția a depășit etapa inițială a fundațiilor pe anumite sectoare.
La începutul lunii iunie, administrația județeană anunța finalizarea turnării betonului în radierul general pentru o parte a amplasamentului și trecerea către structurile supraterane.
La sfârșitul lunii iunie, pentru al doilea corp fusese finalizată turnarea până la cota zero, obiectivul anunțat fiind aducerea întregului complex la această cotă până la sfârșitul anului.
O actualizare publicată în august de Consiliul Județean arată că lucrările continuă pe mai multe fronturi: armarea radierului, hidroizolații, instalații înglobate, lucrări în zona viitoarei secții de radioterapie și pregătirea rampelor pentru parcarea subterană.
Consiliul Județean a pus 215 milioane de lei în bugetul din 2026
Amploarea efortului financiar local poate fi observată în bugetul CJ Cluj pe anul în curs.
Din cele aproximativ 295,5 milioane de lei prevăzute de Consiliul Județean pentru investiții în domeniul sănătății în 2026, nu mai puțin de 215 milioane de lei au fost direcționate către continuarea lucrărilor la Spitalul Pediatric Monobloc.
Cu alte cuvinte, aproximativ trei sferturi din bugetul județean destinat investițiilor sanitare în acest an este concentrat asupra acestui obiectiv.
Este și motivul pentru care obținerea unei surse externe de finanțare devine crucială pentru ritmul lucrărilor pe termen mediu.
Tișe speră și la o schimbare de poziție a Guvernului
Creditul BEI nu este singura variantă pe care președintele Consiliului Județean o are în vedere.
Tișe continuă să spere că, pe parcursul construcției, Guvernul va decide să contribuie la finanțarea proiectului.
„Poate că între timp va veni un Guvern mai prietenos care va înțelege să finanțeze spitalele care sunt mai avansate, nu cele care nu pot cheltui banii. Vedeți că s-au pierdut banii pe PNRR pe sănătate pentru că nu au dat banii celor mai avansate și a fost o negociere politică”, a declarat Alin Tișe.
Este o critică politică formulată de șeful CJ Cluj la adresa modului în care au fost gestionate finanțările, iar responsabilitatea pentru pierderea fondurilor și criteriile de selecție au făcut obiectul unor dispute între administrațiile locale și autoritățile centrale.
Cert este că, în prezent, lucrările de la Cluj sunt susținute din bugetul Consiliului Județean, iar creditul BEI este varianta suplimentară aflată în pregătire.
De ce insistă Clujul că spitalul este unul regional
Unul dintre argumentele repetate de Alin Tișe în solicitările de finanțare este adresabilitatea actualului Spital Clinic de Urgență pentru Copii.
Datele Consiliului Județean pentru anul 2025 arată că doar 59% dintre copiii tratați la Cluj proveneau din județul Cluj.
Restul pacienților veneau din Bistrița-Năsăud – 7,01%, Maramureș – 7,01%, Sălaj – 5,46%, Satu Mare – 2,9%, Bihor – 1,74%, iar 16,47% proveneau din alte județe ale țării.
Aceste cifre susțin caracterul regional și, într-o anumită măsură, național al serviciilor pediatrice oferite la Cluj.
Problema este că actuala infrastructură pediatrică este dispersată în oraș.
Opt locații ar urma să fie înlocuite de un singur complex medical
Una dintre marile schimbări aduse de proiect este tocmai conceptul de monobloc.
În prezent, activitatea Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii este împărțită în opt locații diferite din Cluj-Napoca. Noul complex este proiectat astfel încât principalele specialități și servicii pediatrice să funcționeze în aceeași infrastructură.
Această concentrare este importantă în special în cazurile complexe, în care un copil poate avea nevoie, într-un timp scurt, de investigații, intervenție chirurgicală, ATI și consulturi din mai multe specialități.
Reducerea transferurilor între clădiri poate simplifica atât traseul pacientului, cât și activitatea personalului medical.
Peste 500 de paturi și ATI pediatrică
Dimensiunile proiectului explică și costurile ridicate.
Conform datelor prezentate pentru viitorul spital, unitatea va dispune de 506 paturi pentru spitalizare continuă, 51 pentru spitalizare de zi și 30 de paturi ATI.
Complexul va include, de asemenea, Unitate de Primiri Urgențe, bloc operator, laboratoare și infrastructură pentru activități medicale complexe.
Proiectul publicat de presa locală indică o suprafață de aproximativ 62.000 de metri pătrați, iar pe acoperiș este prevăzut inclusiv un heliport.
Prin dimensiune și adresabilitate, investiția este concepută ca infrastructură pediatrică pentru întreaga regiune de Nord-Vest, nu exclusiv pentru municipiul și județul Cluj.
2028 devine anul-cheie, dar nu termenul pentru deschiderea spitalului
Declarația lui Alin Tișe stabilește acum o bornă clară pentru proiect: 2028.
Dar termenul trebuie interpretat corect.
Ținta anunțată este ca până atunci spitalul să fie ridicat integral „la roșu”, nu neapărat finalizat, echipat și deschis pacienților.
Pentru atingerea acestei ținte, Consiliul Județean mizează în prezent pe trei direcții: continuarea finanțării din bugetul propriu, obținerea creditului de până la 150 de milioane de euro de la BEI și posibilitatea ca, în viitor, Guvernul să contribuie financiar.
Dintre acestea, numai finanțarea din bugetul județean este certă în acest moment. Creditul BEI se află încă în procedură, iar un eventual sprijin guvernamental rămâne o posibilitate.
Mesajul lui Tișe este însă că proiectul nu va fi oprit în așteptarea unei soluții perfecte de finanțare: „Mergem înainte și încercăm să realizăm proiectul. Dorința mea este ca până în 2028 să îl avem ridicat în roșu tot spitalul, după aceea nimeni și nimic nu mai poate opri finanțarea lui.”
Pentru Cluj, următorii doi ani vor arăta dacă această strategie – buget local, credit BEI și eventuale finanțări publice suplimentare – va reuși să ducă cel mai mare proiect pediatric al județului până la punctul considerat ireversibil de administrația județeană.