Consiliul Județean Cluj a transmis luni, 2 noiembrie 2026, Guvernului României și Ministerului Dezvoltării un set de propuneri pentru modificarea Legii nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor. Administrația județeană susține că noua legislație, concepută pentru simplificarea procedurilor, produce efectul contrar: îngreunează construirea locuințelor, restrânge drepturile cetățenilor și creează blocaje pentru primării și arhitecți.
Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, critică dur prevederile noului Cod al Urbanismului și solicită intervenția urgentă a Guvernului și Parlamentului: „Noul Cod al urbanismului conține prevederi aberante, care creează probleme serioase pentru arhitecți, cetățeni și primării. Consider că aceste prevederi trebuie corectate urgent”, a declarat Alin Tișe.
Acesta susține că adoptarea legislației a fost grăbită pentru îndeplinirea unui jalon din PNRR, fără rezolvarea problemelor practice: „Nimeni nu mai poate să depună actele ca să își facă o casă simplă. Am formulat propunerile pentru a se modifica în regim de urgență aceste prevederi”, a mai transmis președintele CJ Cluj.
Cele opt probleme semnalate de Consiliul Județean Cluj
În documentul înaintat autorităților centrale, administrația județeană identifică opt prevederi care ar trebui corectate prin modificarea legii:
1. Aleile, parcările și gardurile sunt incluse în suprafața construită. Noua definiție a suprafeței construite include terase, scări exterioare, alei, parcaje, împrejmuiri și alte amenajări, ceea ce poate duce la depășirea procentului de ocupare a terenului (POT). CJ Cluj oferă exemplul unui teren de 500 mp, cu POT de 35%, pe care o casă de 120 mp, împreună cu amenajările exterioare, ajunge la 189 mp ocupați, peste limita admisă.
2. Construirea între două clădiri existente devine mai complicată. A fost eliminată posibilitatea autorizării directe a unei construcții care completează un front stradal existent, la aceeași înălțime cu imobilele vecine. Potrivit CJ Cluj, noua procedură presupune întocmirea unui Plan Urbanistic de Detaliu (PUD), cu timp și costuri suplimentare.
3. Persoanele cu drept de superficie sau uzufruct riscă să nu mai poată solicita autorizații. Documentul arată că noul Cod nu mai include explicit, între titularii îndreptățiți, persoanele care dețin asemenea drepturi asupra terenurilor private. Situația poate afecta inclusiv proprietarii care și-au rezervat uzufructul sau dezvoltatorii care construiesc în baza unui drept de superficie.
4. Sancțiunile pentru construcțiile ilegale nu au reguli suficient de clare. CJ Cluj semnalează eliminarea termenului de prescripție de trei ani prevăzut de vechea legislație și neclarități privind întocmirea proceselor-verbale și contestarea amenzilor, în condițiile în care noul Cod exclude aplicarea regulilor generale din OG nr. 2/2001, fără să stabilească o procedură completă proprie.
5. Ministerul emite „clarificări”, dar răspunderea rămâne la autoritățile locale. Potrivit documentului, lipsa normelor metodologice este compensată prin explicații administrative care nu au valoarea unui act normativ. CJ Cluj avertizează că primăriile și funcționarii pot răspunde în instanță pentru decizii luate în baza unor interpretări ministeriale care nu corespund textului legii.
6. Casele de până la 150 mp din mediul rural nu pot beneficia efectiv de simplificarea promisă. Codul permite, în anumite condiții, construirea unei locuințe prin notificare, pe baza unor proiecte-tip. CJ Cluj arată însă că metodologia necesară organizării concursurilor pentru aceste proiecte nu era disponibilă la data analizată. Alternativa proiectului individual, avizat de arhitectul-șef al județului, presupune în continuare costuri de proiectare.
7. Urbanismul comunelor metropolitane este transferat de la județ la municipiu. Noua lege mută atribuții de avizare pentru localitățile din zonele metropolitane către arhitectul-șef și comisiile tehnice ale municipiului polarizator. În cazul Clujului, măsura vizează 18 comune din Zona Metropolitană Cluj, inclusiv Florești, Apahida, Baciu și Chinteni. CJ Cluj susține că Primăria Cluj-Napoca primește astfel responsabilități suplimentare, fără personal sau buget dedicat.
8. Digitalizarea urbanismului este prevăzută în lege, dar nu este operațională. Codul introduce un ghișeu unic național digital, cu implementare etapizată pe cinci ani. CJ Cluj critică lipsa unui calendar concret și a finanțării și arată că, până la operaționalizarea sistemului, unele documentații vor continua să fie transmise prin e-mail. Administrația județeană consideră că platformele locale deja funcționale, inclusiv cea din Cluj, ar putea fi utilizate ca punct de plecare.
CJ Cluj solicită corectarea legii, nu doar explicații administrative
Potrivit analizei transmise Guvernului, problemele identificate rezultă din formularea prevederilor legale și nu pot fi rezolvate doar prin interpretări sau clarificări emise de minister.
Consiliul Județean Cluj solicită modificarea urgentă a Codului Urbanismului, astfel încât procedurile de autorizare să devină mai simple, drepturile cetățenilor să fie clar reglementate, iar autoritățile locale să poată aplica legea fără riscul unor blocaje administrative sau juridice.
Propunerile au fost transmise și parlamentarilor, în vederea inițierii modificărilor legislative necesare.