Antreprenorul clujean Bashar Molhem, proprietar al restaurantelor ROSA și consilier județean din partea Partidul Național Liberal, lansează un apel public privind limitarea drastică a jocurilor de noroc în municipiul Cluj-Napoca și în județul Cluj.
În contextul noilor reglementări legislative care oferă primăriilor competențe sporite în autorizarea și controlul sălilor de jocuri de noroc, Molhem consideră că administrațiile locale trebuie să acționeze ferm: „Conform noilor reglementări legale, primăriile pot, de acum, să intervină mai ferm în activitatea sălilor de jocuri de noroc. La Cluj avem astfel de săli peste tot. Pentru unii e divertisment, dar, în realitate, pentru mulți este începutul decăderii, al ruinării financiare și emoționale.”
Consilierul județean susține că fenomenul a depășit de mult zona divertismentului și că impactul social este vizibil, mai ales în rândul tinerilor și al persoanelor vulnerabile: „Cred că a venit momentul să spunem STOP JOC. Trebuie să alegem de partea cui suntem: de partea profiturilor rapide sau de partea tinerilor și a familiilor ale căror destine sunt distruse de aceste capcane ale norocului?”
Declarația sa deschide o dezbatere sensibilă în comunitatea clujeană: este nevoie de interzicerea totală a sălilor de jocuri de noroc sau de o reducere severă a numărului acestora?
Molhem nuanțează că decizia trebuie luată prin consultare publică și analiză responsabilă, însă consideră că actuala densitate a acestor spații în oraș este excesivă. În multe cartiere, sălile de jocuri funcționează în proximitatea școlilor, a magazinelor de cartier sau a zonelor intens circulate, ceea ce ridică semne de întrebare privind expunerea minorilor și a persoanelor vulnerabile.
De cealaltă parte, reprezentanții industriei invocă legalitatea activității, contribuțiile la buget și locurile de muncă generate. Totuși, dezbaterea publică pare să se concentreze tot mai mult pe costurile sociale ale dependenței de jocuri de noroc: îndatorare, destrămarea familiilor, probleme psihologice și excluziune socială.
În final, apelul antreprenorului clujean se transformă într-o întrebare adresată comunității: „Voi ce părere aveți: interzicerea totală sau reducerea severă a numărului sălilor de jocuri de noroc?”
Tema rămâne deschisă, iar noile prerogative acordate autorităților locale ar putea marca începutul unei schimbări importante în modul în care fenomenul jocurilor de noroc este gestionat la nivel local.

