Ultima contestaţie a avocaţilor companiei miniere Gabriel Resources – care solicită daune de 4,5 miliarde de dolari statului român pentru oprirea proiectului minier de la Roşia Montană, județul Alba – este legată de includerea localităţii din Munţii Apuseni pe lista UNESCO „a patrimoniului mondial în pericol”.
Recent, instanţa de arbitraj de la Washington a făcut publică opinia părţii române cu privire la noile probe invocate de compania minieră canadiană. Cum răspunde partea română?
- RMGC deţine licenţa minieră pentru Roşia Montană de 23 de ani, din decembrie 1998, dar până în prezent nu a reuşit să obţină autorizaţiile şi licenţa socială pentru construirea şi exploatarea proiectului. Între timp, acest arbitraj durează de mai bine de şase ani. Ca urmare a eşecului RMGC de a dezvolta proiectul, Roşia Montană nu a beneficiat de dezvoltarea economică pe care se aştepta să o aducă investiţia. Lipsa dezvoltării economice, la rândul său, a subminat stabilitatea socială a localităţii, inclusiv ca urmare a depopulării din cauza achiziţionării de către RMGC a proprietăţilor pentru a face loc investiţiei.
- România nu poate să ignore interesele populaţiei locale şi să lase zona să stagneze în continuare până la încheierea arbitrajului şi reluarea proiectului – dacă într-adevăr este intenţia Reclamanţilor şi a RMGC de a relua proiectul. România are datoria de a promova dezvoltarea socio-economică a zonei, în conformitate cu legislaţia română şi sub rezerva drepturilor RMGC în temeiul licenţei. După cum a repetat pârâtul (Statul Român – n.r.) pe parcursul acestui arbitraj, dacă RMGC poate îndeplini cerinţele proiectului conform legislaţiei române şi dacă poate asigura licenţa socială, proiectul poate fi implementat
- Listarea UNESCO nu afectează drepturile reclamanţilor (Gabriel Resources – n.r.) în temeiul licenţei. Nu modifică şi nu se adaugă la protecţiile legale existente pentru patrimoniul cultural şi arheologic din Roşia Montană. (…) RMGC are încă o licenţă minieră valabilă, reînnoită în 2019, iar autorităţile statului nu au revocat sau modificat în alt mod niciuna dintre autorizaţiile necesare. Proiectul se află sub acelaşi regim juridic, ca şi înainte de listarea UNESCO, şi rămâne ca RMGC să-l avanseze în conformitate cu legislaţia română. În consecinţă, includerea pe lista UNESCO nu poate avea niciun impact asupra analizei Tribunalului în ceea ce priveşte competenţa, răspunderea şi cuantumul. Aceste aspecte au fost pe deplin precizate în cadrul arbitrajului, iar listarea UNESCO este irelevantă pentru analizele pe care Tribunalul trebuie să le facă acum