Apuseni Info

Ştiri și informații non stop

Bișnițarii anilor `90: „Treningurile cu mov, verde și galben îmi agresau privirea și mă lăsau perplex!”

Bișnițarii anilor `90: „Treningurile cu mov, verde și galben îmi agresau privirea și mă lăsau perplex!”

Anii `90 în România au reprezentat o perioadă tumultoasă și plină de schimbări rapide, iar unul dintre fenomenele care au marcat tranziția de la comunism la capitalism a fost cel al „bișnițarilor”.

Cum au apărut bișnițarii?

După 1989, România s-a aflat într-o perioadă de tranziție politică și economică. După căderea regimului comunist, economia centralizată a fost înlocuită de un sistem de piață liberă, dar lipsa unor reglementări și instituții funcționale a făcut ca piața să fie, în multe cazuri, nereglementată și instabilă. În acest context, bișnițarii au apărut ca răspuns la cererea tot mai mare de bunuri de consum care nu se găseau pe piața tradițională, sau care erau inaccesibile din cauza regimului de raționalizare și al prețurilor prea mari.

Acești „bișnițari” erau comercianți care aduceau produse de import, de cele mai multe ori din străinătate, pe care le vindeau la negru, de obicei fără acte sau garanții. Multora dintre acești comercianți nu le păsa de regulile comerțului oficial, iar scopul lor principal era profitul rapid. Într-o perioadă în care viața economică a fost nereglementată, bișnițarii au reușit să găsească o nișă profitabilă și să răspundă nevoilor oamenilor dintr-o societate în plină schimbare.

Produse de vânzare: De la electronice la îmbrăcăminte

Bișnițarii anilor `90 aveau o varietate de produse pe care le vindeau, dar cele mai căutate erau electronicele, precum televizoare, frigidere sau casetofoane aduse din vest. Aceste produse, mult mai ieftine și mai accesibile decât cele din magazinele oficiale, atrăgeau cumpărătorii dornici să beneficieze de tehnologie modernă, chiar dacă prețurile erau mult mai mari decât în țările de proveniență. Bișnițarii reușeau să își procure marfa din afaceri dubioase, de la importuri ilegale sau din surse neoficiale, iar acest lucru le permitea să ofere produse care nu erau disponibile în comerțul de stat sau în magazinele oficiale.

Totodată, îmbrăcămintea de brand, în special „treningurile” aduse din Occident, devenise o marcă a acelei perioade. Purtarea acestor articole de îmbrăcăminte colorate și adesea stridente era un simbol al statutului social, iar bișnițarii profitau de cererea mare pentru hainele de marcă aduse din afaceri externe. Tot în acest timp, datorită importurilor nesupuse taxării oficiale, bișnițarii au fost cei care au adus moda „străină” pe piața românească, iar „treningurile cu mov, verde și galben” au devenit un fenomen.

Un clujean rememorează această perioadă și afirmă: „Treningurile cu mov, verde și galben îmi agresau privirea și mă lăsau perplex!”.

Astăzi, bișnițarii din anii `90 sunt o parte importantă a istoriei recente a României. Desigur, aceștia au fost înlocuiți în mare parte de comercianți autorizați și rețele de distribuție reglementate, însă fenomenul lor a fost o etapă semnificativă în evoluția economiei românești. Bișnițarii au fost primii care au navigat în economia de piață în perioada post-comunistă, iar pentru mulți români, acele vremuri rămân un simbol al „tranziției” și al adaptării rapide la o realitate economică complet diferită de cea a perioadei comuniste.

Loading

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *