Ceata Junilor de la Măguri-Răcătău păstrează viu un obicei din Apuseni, inclus în patrimoniul UNESCO

Măguri-Răcătău, o pitorească așezare din Munții Apuseni, este un loc unde natura și tradiția coexistă într-un mod armonios. În acest colț de rai al județului Cluj, viața satului este pătrunsă de un respect profund pentru obiceiurile strămoșești, iar una dintre cele mai emblematice expresii ale acestui respect este Ceata Junilor (coordonator Mariana Pleșa). Acest grup de tineri, păstrători ai tradițiilor locale, reprezintă un simbol viu al identității culturale și al continuității obiceiurilor moștenite din generație în generație din Măguri-Răcătău.

În județul Cluj, în zona de munte, se păstrează „colindatul de ceată bărbătească”, inclus în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO. Este singurul obicei românesc din perioada Sărbătorilor de iarnă înscris pe această listă. Obiceiul cetei de colindători, numiți „Juni”, se mai păstrează la Măguri-Răcătău și în alte sate din zonă, deși, în vechime, aria lui de răspândire a fost mult mai mare.

Numărul tinerilor care alcătuiesc ceata diferă de la sat la sat, la fel și numărul cetelor, în funcție de mărimea satelor. Conducătorul cetei, numit taroste sau grăitor, este ales după mai multe criterii, printre care experiența și abilitățile de conducător. Acesta are rolul de a veghea la buna comportare a tinerilor din ceată pe toată perioada sărbătorilor, de a organiza repetițiile pentru colinde, de a vorbi în numele cetei, de a „grăi” sau „aldui” colacul și de a organiza jocul.

Ceata Junilor de la Măguri-Răcătău este mai mult decât o simplă manifestare culturală. Este un simbol al identității, al legăturii cu trecutul și al speranței pentru viitor. Prin eforturile lor, tinerii din ceată duc mai departe moștenirea culturală a strămoșilor lor, demonstrând că tradițiile pot înflori chiar și în lumea modernă. Într-o societate aflată într-o continuă schimbare, Ceata Junilor ne amintește de importanța rădăcinilor și de frumusețea apartenenței la o comunitate.