În inima Țării Hațegului, pe malul drept al Văii Râușorului din Hunedoara, se află Cetatea Colț, cunoscută și sub numele de „Cetatea de Colț”. Ridicată la începutul secolului al XIV-lea de cneazul Cândea, fortăreața a devenit subiectul unor legende și interpretări literare, fiind considerată sursă de inspirație pentru romanul Le Château des Carpathes („Castelul din Carpaţi”) al lui Jules Verne.
Istoria și descrierea Cetății
- Cetatea Colț a fost construită în satul Suseni, comuna Râu de Mori, județul Hunedoara.
- Inițial, ctitor era familia cnezială Cândea, care ulterior a trecut la religia catolică și a adoptat numele Kendeffy.
- Cetatea se află pe un colț stâncos, la intrarea în defileul Râușorului, ridicată în jurul unui turn pătrat înconjurat de ziduri de incintă și alte turnuri. Din motive de dimensiune și amplasare, fortificația pare că nu a avut capacitatea de a respinge armate mari, cel mai probabil a servit drept refugiu în caz de pericol.
- În prezent, Cetatea este în ruină; zidurile, donjonul și incintele parțial distruse, însă există intenții locale de restaurare și transformare într-un obiectiv cultural-turistic. Primăria comunei Râu de Mori a preluat administrarea cetății în toamna anului 2023 și a demarat acțiuni de igienizare și stabilizare a zonei în jurul monumentului.
Legătura cu „Castelul din Carpați” al lui Jules Verne
- Le Château des Carpathes (publicat în 1892) este un roman de Jules Verne care se petrece în Munții Carpați, în Transilvania. Acțiunea cuprinde descrieri de izvoare misterioase, castele abandonate, turnuri, vilăzarea unor forțe ciudate — toate acestea evocând atmosfera medievală și misterioasă a locurilor muntoase.
- Cercetători români au sugerat că Cetatea Colț este sursa de inspirație pentru castelul descris în roman, bazându-se pe asemănări geografice, topografice și toponimice: denumiri de locuri, aspectul fortificației, râul Râușor, satul Suseni etc.
- Totuși, nu există dovezi că Jules Verne ar fi vizitat în mod direct Cetatea Colț. România literară, istorici și iubitori de literatură speculează, pe baza descrierilor și corespondențelor, dar nu s-a confirmat o vizită personală.
Legende și mituri locale
- Pe lângă inspirația literară, există și legende care spun că o femeie domniță ar fi locuit la cetate, sau că ar fi fost implicată în povestea de dragoste cu un vizitator sau cu cineva care a inspirat personajele din roman. Aceste legende contribuie la aura mitică care înconjoară Cetatea Colț.
- Miturile locale vestesc și referințe la nume sau situații asemănătoare celor din roman, cum ar fi hanuri la poalele cetății, sate, ciobani, turnuri vechi părăginite etc.
Importanță turistică și culturală
- Cetatea Colț este astăzi un punct de atracție pentru turiști care vin să facă drumeții, să admire panoramele aline de natură, să descopere ruine vechi și să simtă atmosfera locului. Traseul până la cetate durează aproximativ 20-30 de minute de la podul din localitate, de la Mănăstirea Colț.
- Posibilitatea restabilirii cetății și integrarea ei într-un complex cultural-turistic sunt discutate de autoritățile locale și istorici. Restaurarea ar permite și valorificarea cu etichetă literară, consolidând legătura dintre patrimoniul cultural-istoric și cel literar.
Cetatea Colț rămâne un monument încărcat de istorie şi mit, o ruină ce veghează de pe stânci Valea Râușorului, dar peste care planează misterul inspirației literare a lui Jules Verne. Faptul că elemente concrete — poziția geografică, nomenclatura locală și descrierea vizuală — corespund în mare măsură cu detalii din Castelul din Carpați face ideea că cetatea ar fi sursă de inspiraţie foarte plauzibilă. Indiferent dacă este doar legendă sau realitate documentată, Cetatea Colț este o destinație de neratat pentru cei interesați de istorie, literatură și drumeție.