În ultima vreme au apărut tot mai multe știri despre cât de scumpă este locuirea în Cluj. Din această cauză, orașul nostru se plasează în categoria localităților unde se trăiește prost. Problema există. Nemulțumirile cresc. Ce fac chiriașii?
România a înregistrat cea mai mare creștere a chiriilor din Uniunea Europeană
Datele Eurostat privind indicele armonizat al chiriilor efective arată că, între media anului 2016 și trimestrul al doilea al anului 2026, chiriile din România au crescut cu aproximativ 119%. Astfel, costul unei chirii a ajuns la peste dublul nivelului mediu înregistrat în anul 2016.
România a înregistrat cea mai mare creștere dintre statele Uniunii Europene, fiind urmată de Ungaria, Slovenia, Croația și Polonia.
În România, deci, creșterea chiriilor a fost de peste cinci ori mai mare decât media Uniunii Europene, iar datele pentru anul 2026 confirmă accelerarea fenomenului. Comparativ cu media anului 2025, indicele chiriilor din România era în trimestrul al doilea din 2026 mai mare cu 41,2%, cea mai ridicată creștere raportată în Uniunea Europeană. România era urmată de Croația, cu 22,1%, și Slovenia, cu 10,2%.
Creșterea chiriilor a redus puternic puterea de cumpărare acumulată
Pentru a evalua impactul asupra chiriașilor, am comparat evoluția salariului mediu net din România cu evoluția indicelui chiriilor, utilizând media anului 2016 drept bază de referință, pe baza datelor INS și Eurostat.
În primii ani ai perioadei analizate, salariul mediu net a crescut mai repede decât chiriile. Astfel, puterea de cumpărare raportată la costul chiriei a fost cu 12,5% mai mare în 2017 decât în 2016, cu 44% mai mare în 2020 și a atins un maxim de 69,1% în 2024.
Tendința s-a inversat însă puternic ulterior. În 2025, avantajul față de 2016 s-a redus la 65,9%, iar în trimestrul al doilea din 2026 a coborât abrupt la numai 28,4%.
Pe lângă aceste date, să amintim aici și cifre citate în 2024 de către firma de consultanță imobiliară Colliers. Ele arată că, în orașele mari, 30% dintre locuitorii între 18 și 55 de ani nu trăiesc în locuințe care sunt în proprietate lor. Altfel spus, ei sunt chiriași, declarați sau nedeclarați prin contracte de încheiere înregistrate la ANAF.
Lăsând în urmă reacțiile ignorante sau manipulatoare de genul, “dacă nu îți place aici, poți să te muți”, în 20 octombrie 2026, activiști și sociologi din Cluj, ne-am adunat la webinarul “Din România în Spania și înapoi: criza locuirii ne scoate în stradă! Ce e de făcut?” să explicăm situația și să încurajăm chiriașii să se organizeze.
Factori care duc la continua creștere a prețurilor la chirii
- Lipsa acută de locuințe publice, care crește cererea de chirii pe piața de locuințe. Cu un stoc de sub 2% din întregul sector de locuințe nu se rezolvă nici măcar nevoile celor cu cele mai mici venituri, nemaivorbind despre accesul, conform legii, celor mulți care câștigă sub nivelul venitului mediu pe economie. Ei rămân în apartamente supraaglomerate, se mută în afara orașului și fac naveta să lucreze aici pentru venituri mici, sau pleacă de tot din Cluj.
- În condițiile în care prețurile la locuințe nu scad, iar creditele, prin dobânzile mari, devin tot mai puțin accesibile pentru tot mai mulți, cei care studiază sau lucrează în Cluj vor fi constrânși să caute soluții pe piața chiriilor.
- Dezvoltatorii imobiliari, confruntați cu criza lor proprie, își vor schimba modelul de afaceri. Vor construi mai puțin spre vânzare imediată, și vor păstra tot mai multe apartamente pentru închiriere.
- Proprietarii de locuințe cu salarii și pensii mici, datorită costurilor mari ale utilităților și creșterii impozitelor pe clădiri și terenuri urbane vor fi nevoiți să-și vândă apartamentele. Marii proprietari, persoane fizice sau corporații, vor cumpăra mari stocuri de locuințe pe care le vor închiria, sau, la momentul oportun, le vor vinde mai departe.
- Lipsa de cămine studențești în oraşul universitar Cluj, aruncă anual zeci de mii de studenți pe piața chiriilor private. Asta este o altă sursă structurală care alimentează creșterea prețurilor la chirii.
Aproape 70.000 de studenți și numai 15.351 de locuri în cămine
Potrivit informațiilor comunicate de cele șase universități publice din Cluj-Napoca, în anul universitar 2026–2027 studiază, la forma de învățământ cu frecvență, 69.829 de studenți. Pentru aceștia sunt disponibile doar 15.351 de locuri în cămine, conform datelor solicitate de Activ Research în 7 octombrie. În date sunt incluși studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență, care studiază în Cluj-Napoca, fără extensiile universitare din alte orașe.
În medie, universitățile asigură numai 22 de locuri în cămine la fiecare 100 de studenți. Diferența aritmetică dintre numărul studenților și capacitatea totală de cazare este de 54.478 de persoane.
Aceste date arată că sistemul universitar nu poate oferi o alternativă publică de cazare pentru majoritatea studenților, iar în lipsa unui număr suficient de locuri în cămine, zeci de mii de studenți trebuie să își rezolve individual problema locuirii. O parte importantă dintre ei ajunge astfel în ”malaxorul” pieței private, unde concurează pentru același stoc de apartamente cu angajații, familiile tinere și persoanele care se mută în Cluj-Napoca pentru muncă.
- Într-un final, atunci când vrem să explicăm de ce este piaţa chiriilor din Cluj atât de încălzită, să ne uităm la cifrele care arată cum a crescut numārul de proprietari cu mai multe locuințe în proprietate.
Concentrarea proprietăților rezidențiale în Cluj-Napoca
Conform datelor solicitate de noi de la Direcția Taxe și Impozite a Primăriei Mun. Cluj-Napoca, numărul proprietarilor cu doar o locuință a crescut de la 146 la 150 de mii, procentual doar 2 la sută. Însă numărul proprietarilor cu mai multe locuințe a crescut mult mai rapid. Cel mai mult a crescut numărul proprietarilor cu între 6-10 locuințe, cu 70 la sută. Adică în 2020 erau 1.049 de proprietari și peste 4 ani numărul s-a ridicat la 1.780.
Per total, în 2024 există 18.640 de proprietari care dețin fiecare între 3 și 20 de locuințe. Avem deci un nou strat social în oraș, un strat de rentieri cu interese politice specifice dictate de nevoia de a crește valoare proprietăților.
Atenție, aceste date sunt doar pentru persoane fizice, nu și juridice.
Conform datelor primite de la ANAF Cluj pe perioada 2013-2023, numărul de contracte înregistrate a variat, însă mult mai puțin decât venitul total. ANAF a oferit datele privind contractele de închiriere atât comerciale, cât și de locuire. În 2014 erau aproximativ 19.500 de contracte înregistrate, vârful a fost atins în 2017 cu 27 de mii de contracte, revenind la 20.100 în 2023.
Până în 2022, numărul de contracte și venitul total din chirii au avut evoluții relativ similare. Dacă în 2014, veniturile totale din chirii au fost de 171 milioane lei, în 2023 acestea au atins vârful de 370 de milioane lei. Valoarea medie a unui contract de chirie era de 8.800 lei în 2014, a scăzut ușor și apoi a crescut la 11.600 lei în 2022 și la 18.400 lei în 2023.
Din aceste sume putem deduce cu certitudine că contractele sunt aproape în întregime de chirie cu destinație comercială. Am putea specula că, pe lângă alte elemente, și prețurile chiriilor au contribuit la creșterea prețurilor de exemplu, din baruri și restaurante. Dar, cel mai important, reiese că contractele de chirie pentru locuire sunt predominant neînregistrate.
Cunoscând magnitudinea problemei, și nemulțumirile față de ele, ne întrebăm, ce fac chiriașii din Cluj. Își mai iau o slujbă? Suferă în tăcere? Se revoltă colectiv? Se uită măcar la modelele de organizare ale chiriașilor în alte țări?
Sindicatele chiriașilor: modelul spaniol
Recent, la Madrid, evacuarea unei femei de 87 de ani a dus la o demostrație masivă pe 26 septembrie, încheiată cu ocuparea Puerta del Sol, și la o grevă generală pentru locuire, programată pe 11 noiembrie. Presiunea publică a dus la adoptarea de către guvernul Sanchez a unor măsuri de urgență pentru locuire și la alegeri anticipate pe 29 Noiembrie.
Mobilizarea pare spontană, dar e rezultatul muncii de organizare a Sindicatului Chiriașilor din Madrid și a Confederației Sindicale din Spania. Complet autofinanțat prin cotizațiile membrilor, sindicatul nu se prezintă ca un serviciu de asistență juridică a chiriașilor aflați în situații precare de locuire, ci ca o comunitate unită, care se apară singură – chiriașii sunt sindicatul, iar răspunsurile lor sunt colective. Astfel, povestea unei singure femei a devenit povestea tuturor și toată Puerta del Sol încă strigă Maricarmen suntem toți.
Metoda nu e unică și nici specifică societății civile din Spania. Sindicatele de chiriași mobilizează de jos în sus: membrii bat la uși și organizează chiriaș cu chiriaș, începând prin a-i asculta. Funcționează apoi prin adunări generale, unde identifică soluții, de la trimiterea scrisorilor comune, la campanii precum „Challenge your rent!” a London Tenants Union, unde 1000 de oameni au contestat în instanță majorarea chiriei chiar în prima lună de la lansare. Aceleași instrumente, adaptate fiecărui context, funcționează în asociațiile sindicale ale chiriașilor din toată Europa.
Chiriașii din România, până acum, nu s-au organizat și mobilizat în mod semnificativ pentru a-și impune interesele în relație cu proprietarii de la care închiriază, precum și în relație cu instituțiile legislative, executive și administrative ale statului. Vechile mișcări pentru dreptate locativă precum Căși Sociale ACUM!, susținătoarea grupului Vocea Chiriașilor din Cluj și FCDL din București, au tot mai multe inițiative în această direcție.
Să îi urmărim. Mai jos, pe canalul youtube al Viziunii Socialiste, la discuția lor din 20 octombrie. Ca să aflăm mai multe despre contextul manifestărilor crizei locuirii în România și în Spania, și să avem la îndemână mai multe date statistice și modele de organizare atunci când încurajăm chiriașii să își transforme nemulțumirile individuale în acțiuni colective.
Activitățile grupurilor pot fi urmărite aici: