Weekendul trecut, 75 de persoane s-au reunit într-un eveniment civic intitulat „Vrem centură sub natură”, organizat de Rețeaua pentru Natură Urbană și de activiștii implicați în componenta civică a Inelului Verde Metropolitan. Acțiunea a avut loc ca răspuns la planurile actuale privind construirea unei centuri ocolitoare a municipiului Cluj-Napoca, proiect ce implică defrișarea a aproximativ 20.000 de arbori din pădurea Făget.
Adrian Dohotaru, unul dintre organizatori și voce activă în protejarea zonelor naturale periurbane, a transmis următorul mesaj: „75 de persoane am participat in weekend la evenimentul <<Vrem centură sub natură>>. Întâlnirea organizată de Rețeaua pentru Natură Urbană și componenta civică de pe Inelul Verde Metropolitan a fost mai mult o celebrare a iubirii noastre pentru pădure pe care o dorim protejată decât un protest clasic. Ce cerem noi nu e tardiv, atâta doar că prea puțin suntem ascultați. Zicem de ani buni, vreo 8, ca centura să nu radă aprox. 20.000 de copaci, ci să se facă cu tuneluri forate mult mai lungi. Cu ocazia aceasta, primarul Emil Boc a comunicat în aceeași zi cu evenimentul nostru, fără a intra în dialog cu noi, și a zis că sunt finanțări europene pentru proiectul de 1.2 miliarde de euro (deși nu sunt certe) și că fără aceste finanțări proiectul nu se poate face. Cum centura este încă în faza de proiectare, cu o finanțare incertă, încă e de dorit reproiectarea ei pentru ca natura periurbană să fie protejată.”
Conform datelor transmise de organizatori, defrișările estimate pentru realizarea centurii vizează o suprafață de aproximativ 50 de hectare de pădure, ceea ce ar constitui cel mai mare impact asupra fondului forestier pentru un proiect auto din istoria recentă a Clujului. Aceștia atrag atenția că estimările oficiale sunt conservatoare, existând riscul ca numărul arborilor tăiați să fie și mai mare, mai ales din cauza drumurilor de șantier.
Un sondaj realizat pe un eșantion de 800 de respondenți, cu o marjă de eroare de 3,5%, arată că 57% dintre clujeni sunt mai degrabă împotrivă sau total împotriva construcției centurii, dacă aceasta presupune traversarea pădurii Făget.
Activiștii critică și lungimea prea scurtă a tunelurilor prevăzute în actualul proiect, considerând că acestea nu oferă o protecție reală pădurii. Ei propun tuneluri forate mai lungi, care să evite tăierea arborilor maturi, esențiali pentru calitatea aerului și echilibrul ecologic al zonei.
Reproiectarea traseului este văzută nu doar ca o opțiune tehnică, ci ca o necesitate morală și ecologică. Deși primarul Emil Boc a afirmat că se va circula pe noua centură din 2023, realitatea arată că lucrările nu sunt încă demarate, iar proiectul se află în continuare în faza de planificare. Astfel, reproiectarea ar fi în continuare posibilă, mai ales în contextul unei finanțări europene incerte.
Pentru activiști, ceea ce este în joc nu este doar un traseu rutier, ci viitorul unei păduri care oferă aer curat, biodiversitate și un refugiu verde pentru locuitorii orașului. Într-un oraș aflat în plină dezvoltare, Clujul are de ales între expansiune rapidă și dezvoltare sustenabilă, cu respect pentru natură.