Cluj-Napoca, un oraș în continuă dezvoltare, se confruntă cu provocări semnificative legate de traficul auto și de aglomerarea urbană. Una dintre zonele care necesită o regândire urgentă a infrastructurii este cea dintre Nadăș, Cluj și Baciu. Crearea unui culoar de mobilitate și ecologic în această zonă, integrat într-un Master Plan mai amplu de regenerare urbană, ar putea fi o soluție inovatoare și sustenabilă pentru a rezolva problemele de trafic și a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor.
„Avem nevoie de un culoar de mobilitate și ecologic la Nadăș, între Cluj și Baciu, într-un Master Plan mai general de regenerare urbană, ca să scoatem clujenii din trafic auto, dar și de o densitate ceva mai mică pentru a nu aglomera așa tare zona gării cu mașini.
Din păcate, astfel de proiecte majore sunt sub radarul opiniei publice, ceea ce arată că orașul nostru este destul de provincial la nivelul dezbaterii de idei și strategii.
În calitate de președinte al Asociației Societatea Organizată Sustenabil SOS și vicepreședinte al Rețelei pentru Natură Urbană, am solicitat răspuns în scris de la primărie, nu de la proiectant ori investitor, la următoarele propuneri de îmbunătățire pentru PUZ Armătura.
Unele propuneri se aplică și pentru alte PUZ-uri de regenerare urbană de-a lungul Nadășului și Someșului, în zona industrială, unde se preconizează dezvoltare imobiliară de câteva miliarde de euro, cea mai mare concentrare de capital imobiliar din țară. Până la finalul săptămânii trecute, se puteau trimite propuneri pe marginea Planului Urbanistic Zonal la Armătura. Mai jos sunt propunerile trimise:
1. densitatea mare în zona gării e necesară, dar nu cu un CUT de 3.8, în condițiile în care riscul este de a aglomera cu trafic auto zona, dar și ca spațiile verzi și în general cele publice să fie ocupate de mașini parcate. În consecință, un CUT mai mic e dezirabil.
2. PUZ sau Master Plan de regenerare urbană la Nadăș, întrucât 200 de metri de acces la cursul de apă e prea puțin și necorelat cu alte investiții recente la apă din vecinătate, unde sunt ziduri sau chiar două rânduri de garduri la apă. Propunem un coridor ecologic, coerent și continuu, cu zeci de mii de copaci conservați și cu valorificarea unor specii protejate de tipul castorilor, între Cluj și Baciu. Totodată, cerem mai ales un coridor de mobilitate cu alei pietonale și velo, plus mobilier urban, care pot să scoată zilnic mii de oameni din traficul auto între cele două localități, pe modelul proiectului metropolitan la Someș.
Cum teritoriul Cluj-Napoca este până în zona industrială până la Baciu Triaj, de-a lungul căii ferate, nici nu trebuie asociere cu comuna Baciu pentru proiectare, chiar dacă e de dorit. În lipsa unei astfel de planificări publice, dezideratul diverselor investiții private de „activare a malurilor cursurilor de apă și crearea unui coridor verde care să strabată orașul” râmâne un angajament neonorat la nivel de PUZ-uri private.
3. crearea a două grupuri de lucru la nivel de pirmărie cu diverși parteneri universitari și asociativi pentru ca:
a. legislația națională și locală să fie modificată pentru a permite crearea unui fond de locuințe publice și accesibile, în acord cu dezideratul din strategia primăriei de a crea un astfel de fond de 25% de locuințe accesibile și sociale din locuințele noi.
b. patrimoniul industrial din zona fostă industrială să fie valorificat în urma unei strategi locale public-private, nu doar la inițiativa unor investitori ori proiectanți, așa cum în mod lăudabil mai multe componente de patrimoniu au fost valorizate în cazul PUZ Armătura, dar unde, în plus, ar merita detaliate funcțiuni publice diverse de păstrare a memoriei locale.
4. detaliere a accesului la apă în albia minoră a Nadășului, parcurs care în momentul de față este foarte puțin accesibil din cauza zidurilor ori a pantei abrupte. Vor fi copacii afectați de șantier sau de proiect. Dacă da, câți?” a anunțat Adrian Dohoatru.
Crearea unui culoar de mobilitate și ecologic la Nadăș, alături de un Master Plan bine gândit, reprezintă un pas important spre un Cluj modern și sustenabil. Prin reducerea traficului auto, promovarea transportului alternativ și reglementarea densității urbane, această inițiativă poate transforma una dintre cele mai aglomerate zone ale orașului într-un model de dezvoltare urbană pentru viitor.