În lumea satului, în vechime, claca a fost una dintre formele cele mai populare de întrajutorare. Era multă cânepă sau lână de tors așa că, femeile, mai ales cele care aveau mulți copii sau greutăți în familie (boală sau deces), nu reușeau să-și termine singure lucrul până venea primăvara și se ieșea la hotar, la muncile câmpului. Astfel, pentru „a fi în rând cu satu’ ”, erau ajutate de celelalte femei din sat (vecine sau neamuri).
„În satul clujean Răchițele se practica „claca de gheme”. Aceasta presupunea distribuirea unei cantităţi mai însemnate de lână sau fuior prin vecini, pentru ajutor. Femeile torceau lâna sau cânepa acasă, o adunau în gheme, pe care le împodobeau cu sasău, fire și panglici colorate. Era o concurență între femei, care a tors firul mai subțire, sau care a împodobit ghemul mai frumos.
Într-o zi anume, de obicei duminica sau într-o sărbătoare, femeile duceau ghemele la casa găzdoaiei, cea care a distribuit lâna sau fuiorul prin sat. Întâlnirea femeilor se desfăşura într-o atmosferă de veselie, în care se mânca, se cânta, se juca şi se glumea, conform obiceiului.
La clacă mergeau mai mult femeile, mai rar bărbații, fetele sau feciorii. În cazul în care doreau să meargă în clacă și bărbații, soțiile lor luau mai multe fuioare de tors” arată cei de la Centrul Județean pentru Conservarea sși Promovarea Culturii Tradișionale Cluj.
Obiceiul „Claca de gheme” va fi prezentat de 𝗚𝗿𝘂𝗽𝘂𝗹 „𝗣ă𝘀𝘁𝗿ă𝘁𝗼𝗿𝗶𝗶 𝗧𝗿𝗮𝗱𝗶ţ𝗶𝗲𝗶 𝗥ă𝗰𝗵𝗶ţ𝗲𝗹𝗲”, coord. prof. Marioara Boc, în cadrul spectacolului „Mama, izvor de cântec și dor”, care va avea loc marți, 7 martie 2023, de la ora 18:00, la Cercul Militar din Cluj-Napoca (Piaţa Avram Iancu nr. 1-3).