Inteligența artificială, transformarea pieței muncii și competitivitatea economică a României au fost principalele teme ale evenimentului „România 2030: Inteligență artificială, talent, competitivitate și viitorul muncii”, desfășurat la Casino – Centrul de Cultură Urbană din Cluj-Napoca. La dezbateri a participat și prefectul județului Cluj, Maria Forna, care a subliniat necesitatea unei dezvoltări tehnologice echilibrate, ale cărei beneficii să ajungă atât în marile centre urbane, cât și în comunitățile rurale.
Evenimentul a reunit reprezentanți ai mediului diplomatic, ai administrației publice, ai universităților și experți din domeniul tehnologiei și economiei. Printre invitați s-au numărat Excelența Sa Brendan Ward, ambasadorul Irlandei în România, consulii onorifici din Cluj-Napoca și reprezentanți ai autorităților locale.
Organizată în contextul Președinției irlandeze a Consiliului Uniunii Europene, dezbaterea a adus în prim-plan una dintre cele mai importante provocări ale următorilor ani: modul în care inteligența artificială va transforma economia, locurile de muncă și competențele necesare angajaților.
Maria Forna: „Dezvoltarea tehnologică nu trebuie să lase în urmă comunitățile rurale”
În discursul susținut în cadrul evenimentului, prefectul Maria Forna a atras atenția asupra diferențelor de dezvoltare existente între comunitățile județului Cluj și asupra riscului ca progresul tehnologic să accentueze aceste decalaje.
Deși Cluj-Napoca este recunoscut drept unul dintre cele mai importante centre universitare și tehnologice din România, județul cuprinde și localități cu tradiție industrială, comunități agricole și zone rurale în care accesul la infrastructură și oportunități economice rămâne limitat.
„Dezvoltarea tehnologică ce aduce beneficii doar centrului și lasă periferia în urmă nu este dezvoltare în sensul deplin al cuvântului”, a declarat prefectul județului Cluj.
Maria Forna a subliniat că transformarea digitală trebuie să ofere oportunități concrete tuturor categoriilor sociale, de la angajații din industrie care au nevoie de recalificare profesională până la fermierii care ar putea utiliza instrumente digitale pentru creșterea productivității.
În aceeași măsură, profesorii din mediul rural și tinerii din comunitățile mai puțin dezvoltate trebuie să beneficieze de acces la noile tehnologii și la oportunitățile generate de acestea: „Coeziunea nu este pentru noi un slogan. Este criteriul după care vom judeca dacă această tranziție a reușit”, a punctat Maria Forna.
Inteligența artificială va transforma piața muncii. Educația și recalificarea devin esențiale
Una dintre temele centrale ale dezbaterii a vizat impactul inteligenței artificiale asupra profesiilor și competențelor necesare pe piața muncii.
Automatizarea unor activități, utilizarea sistemelor inteligente în industrie și servicii, precum și dezvoltarea accelerată a instrumentelor digitale vor determina schimbări importante în modul în care oamenii lucrează.
În acest context, adaptarea sistemului educațional și dezvoltarea programelor de formare profesională devin priorități pentru menținerea competitivității economice.
Pentru județul Cluj, provocarea este cu atât mai importantă cu cât economia locală reunește sectoare foarte diferite, de la tehnologia informației și cercetare până la industrie, agricultură și întreprinderi mici.
Mesajul transmis de prefect a fost că tranziția tehnologică nu trebuie privită exclusiv prin prisma performanțelor economice, ci și a efectelor sociale.
O economie mai digitalizată poate deveni mai productivă, însă succesul transformării va depinde și de capacitatea instituțiilor de a sprijini persoanele ale căror locuri de muncă se modifică sau dispar.
Clujul, un posibil laborator al transformării digitale pentru România
Prefectul Maria Forna a evidențiat avantajele competitive ale județului Cluj, în special infrastructura universitară, centrele de cercetare, ecosistemul antreprenorial și experiența colaborării dintre instituțiile publice și mediul privat.
Universitățile clujene pregătesc specialiști în domenii diverse, precum inginerie, informatică, medicină, farmacie, agricultură și științe sociale, contribuind la dezvoltarea unei piețe a muncii cu un nivel ridicat de specializare.
În același timp, parcurile industriale, companiile tehnologice și clusterele de inovare oferă premise favorabile pentru dezvoltarea unor proiecte care să integreze inteligența artificială în activitatea economică: „Avem un ecosistem tehnologic matur, clustere de inovare recunoscute la nivel european, parcuri industriale și o cultură antreprenorială care s-a dezvoltat remarcabil în ultimele două decenii”, a afirmat Maria Forna.
Un alt avantaj evidențiat de prefect este capacitatea de colaborare dintre universități, companii, autorități și societatea civilă.
Această cooperare ar putea transforma Clujul într-un spațiu de testare și implementare a unor soluții tehnologice cu aplicabilitate la nivel național.
România și Irlanda, experiențe comune în transformarea economică
În intervenția sa, prefectul județului Cluj a făcut referire și la experiențele economice ale României și Irlandei, două state care au trecut prin transformări importante în ultimele decenii.
Maria Forna a evidențiat rolul investițiilor în educație, al deschiderii către piețele internaționale și al valorificării capitalului uman în creșterea competitivității: „Ambele țări știu ce înseamnă să transformi o economie în decursul unei singure generații, să investești în educație, să te deschizi către lume și să transformi talentul în competitivitate”, a declarat prefectul.
Totodată, aceasta i-a mulțumit ambasadorului Brendan Ward pentru organizarea dialogului european la Cluj-Napoca, subliniind importanța conectării dezbaterilor locale la marile teme de pe agenda Uniunii Europene.
De la beneficiari ai fondurilor europene la promotori ai inovării
Un alt mesaj important al discursului a vizat rolul pe care județul Cluj și România îl pot avea în dezvoltarea viitoarelor politici europene.
La aproape două decenii de la aderarea României la Uniunea Europeană, prefectul consideră că administrațiile și instituțiile locale trebuie să își asume un rol mai activ în promovarea și implementarea unor proiecte inovatoare: „Astăzi, ne dorim să fim mai mult decât beneficiari. Ne dorim să fim contributori: un loc în care ideile europene sunt testate, dezbătute și puse în practică”, a transmis Maria Forna.
În această perspectivă, inteligența artificială poate reprezenta nu doar o provocare pentru piața muncii, ci și o oportunitate de modernizare a economiei și a serviciilor publice.
Pentru valorificarea acestei oportunități vor fi însă necesare investiții în infrastructura digitală, educație, cercetare și dezvoltarea competențelor profesionale.
„Viitorul muncii nu este un destin pe care doar îl așteptăm”
În încheierea discursului, prefectul Maria Forna a transmis un mesaj privind responsabilitatea instituțiilor și a societății în pregătirea transformărilor tehnologice: „Viitorul muncii nu este un destin pe care doar îl așteptăm. Este o alegere pe care o facem împreună, prin investițiile pe care le prioritizăm, competențele pe care le dezvoltăm, instituțiile pe care le consolidăm și valorile pe care le apărăm. Tehnologia va schimba multe lucruri, dar nu va schimba faptul că cea mai importantă resursă a noastră sunt oamenii”, a declarat prefectul județului Cluj.
Maria Forna și-a exprimat convingerea că județul Cluj dispune de resursele umane, instituționale și economice necesare pentru a deveni un model de adaptare la schimbările generate de inteligența artificială.
Dezbaterea „România 2030” a readus astfel în atenție o întrebare esențială pentru viitorul economiei românești: cum poate fi valorificată revoluția tehnologică astfel încât progresul să genereze nu doar competitivitate și profit, ci și oportunități reale pentru cât mai mulți cetățeni?
Pentru Cluj, răspunsul va depinde de capacitatea autorităților, universităților și mediului de afaceri de a transforma potențialul tehnologic în investiții, competențe și locuri de muncă adaptate economiei viitorului.