La doar câteva sute de metri de incinta sacră a Sarmizegetusei Regia, în zona numită Căpărăreața, au fost scoase la iveală unele dintre cele mai mari comori dacice cunoscute până acum: cel puțin 21 de brățări spiralice din aur masiv și mii de monede antice.
Edificiile sacre din centrul capitalei dacilor nu au păstrat astfel de tezaure, însă pe culmea izolată din pădure, arheologii au descoperit depozite ascunse vreme de aproape două milenii. Unii specialiști au asemănat acest loc cu un sanctuar unde dacii ar fi comunicat cu divinitățile, iar prezența aurului ar fi avut un rol ceremonial, nu doar material.
Descoperirea care a declanșat „febra aurului”
Primele informații despre comorile de la Căpărăreața au apărut în anii ’70. „Timp de 17 decenii nu s-au mai semnalat monede Koson sau ale lui Lysimach printre descoperirile de pe dealul Grădiştei sau din regiunea munţilor Orăştiei. În septembrie 1970, un muncitor a găsit la est de terasa sanctuarelor, în afara zidurilor, la distanţă de circa un kilometru, o monedă de aur Koson. Astfel avem până în prezent trei puncte topografice sigure cu descoperiri de monede Koson în regiunea Sarmizegetusei Regia”, scria cercetătoarea Iudita Winkler, în studiul „Consideraţii despre moneda Koson” (1972).
Astfel, zona a început să fie cunoscută drept „locul comorilor”, atrăgând interesul arheologilor, dar și al căutătorilor ilegali de aur.
Prima descoperire atestată oficial
Presa vremii a consemnat momentul în care un localnic a descoperit o astfel de monedă rară. „Cu puţin timp în urmă, cetăţeanul Ştefan Portic a găsit din întâmplare o monedă în pădurea din apropierea fostei reşedinţe a regilor daci, Sarmizegetusa. La o cercetare mai atentă, moneda s-a dovedit a fi un Koson de aur (8,5 grame) şi reprezintă o raritate numismatică. Asemenea monede nu s-au mai descoperit din secolul al XIX-lea. Moneda a fost emisă între anii 40 şi 29 înaintea erei noastre şi este o copie a denarului republican roman. Inscripţia este în limba greacă şi se referă la numele presupusului rege dac, Koson. Cele două faţete ale monedei: consul roman între doi lictori care poartă torţele şi vultur ce ţine în gheare o cunună”, nota publicația Drumul Socialismului, la 21 februarie 1971.
Brățările dacice – simbol al puterii și al sacralității
Alături de monede, cea mai spectaculoasă descoperire o reprezintă brățările spiralice de aur. Acestea, lucrate cu o măiestrie impresionantă, cântăresc fiecare câteva sute de grame și erau purtate, cel mai probabil, de elitele dacice sau folosite în ritualuri religioase.
Arheologii subliniază că valoarea simbolică a brățărilor depășește pe cea materială. Ele erau, în același timp, obiecte de podoabă, simboluri de prestigiu și posibile ofrande aduse divinităților.
O comoară de patrimoniu mondial
Astăzi, o parte din brățările dacice și monedele Koson recuperate se află în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, fiind considerate tezaure de importanță excepțională pentru patrimoniul cultural universal. Descoperirile din zona Căpărăreața confirmă faptul că Sarmizegetusa Regia nu era doar o capitală militară și politică, ci și un important centru spiritual și economic al lumii dacice.