Complexul Energetic Oltenia (CEO) a intrat într-o nouă fază a restructurării, conform angajamentelor asumate de statul român în fața Comisiei Europene. Două grupuri energetice importante – unul din termocentrala Turceni și unul din termocentrala Ișalnița – au fost închise definitiv, iar Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a retras oficial licențele de funcționare, la solicitarea companiei.
Începând cu 24 noiembrie 2025, grupul 7 de la Turceni (330 MW) și grupul 7 de la Ișalnița (315 MW) sunt scoase complet din uz, fără posibilitatea repornirii. În practică, cele două unități nu mai funcționau de luni bune: la Turceni, grupul fusese trecut în conservare încă din 1 iunie, iar la Ișalnița era oprit din primele zile ale anului 2024. A fost activat doar sporadic în vara trecută, când consumul național de energie a atins valori ridicate.
Decizia vine în contextul calendarului strict de decarbonare pe care România l-a acceptat pentru a accesa fondurile de restructurare ale CEO și PNRR. Totuși, închiderea acestor grupuri ridică noi semne de întrebare cu privire la securitatea energetică și la impactul social asupra comunităților dependente de minerit.
Deputatul Tiberiu Barstan critică dur Guvernul: „4.500 de oameni rămân fără locuri de muncă”
Decizia a fost imediat contestată politic. Deputatul Tiberiu Barstan a reacționat vehement, acuzând Guvernul că sacrifică interesul național și vulnerabilizează sistemul energetic: „Guvernul închide grupurile de la Turceni și Ișalnița, lăsând 4.500 de oameni fără locuri de muncă și eliminând o capacitate energetică strategică. Nu pentru că ar fi depășite, ci pentru că statul nu a negociat tranziția în interesul României. În timp ce alte țări își apără industriile și obțin derogări, noi renunțăm și devenim dependenți de importuri. Asta nu e reformă, e eșec politic.
Iar după Oltenia urmează Valea Jiului: fără reconversie industrială, fără investiții, doar închidere și abandon. Tranziția nu înseamnă să distrugi, ci să modernizezi și să protejezi oamenii. Ceea ce vedem acum este abandonul interesului național. Cei care au luat aceste decizii trebuie să-și asume responsabilitatea. Cerem demisia #trădătorilor care sacrifică interesul național.”
Declarația pune accentul pe vulnerabilitatea socială a zonelor miniere, unde închiderea grupurilor energetice reprezintă, de multe ori, singura sursă de venit pentru mii de familii.
Un pas înainte în tranziția energetică sau un pas înapoi în securitatea națională?
Închiderea celor două grupuri reactivează o dezbatere intensă la nivel național:
- România pierde peste 600 MW de capacitate energetică, într-un moment în care sistemul este deja tensionat în perioadele de consum maxim.
- Tranziția energetică trebuie accelerată, însă lipsesc proiectele mature care să înlocuiască producția pe cărbune.
- Impactul social este uriaș în Oltenia și, curând, Valea Jiului.
- Dependenta de importuri riscă să crească, mai ales în zilele cu producție redusă din surse regenerabile.
Pentru moment, CE Oltenia continuă restructurarea, iar guvernul insistă că deciziile fac parte din strategia europeană de decarbonare. Opoziția avertizează însă că România riscă să rămână fără rezerve energetice strategice, într-o perioadă marcată de incertitudini economice și geopolitice.