Săptămâna trecută, toată dezbaterea publică s-a focusat pe „reforma secretarelor” din Senat, mai exact pe circul făcut de unii angajați din sinecurile Senatului, cărora le este frică că-și vor pierde locurile de muncă. Parlamentarii au în acest moment 2.265 de angajaţi pentru care decontează peste 3 milioane de lei lunar.
Ilie Bolojan, liderul PNL, a anunțat reducerea schemei de personal din Senat de la 796 de posturi la 618 posturi, deoarece actuala organigramă „nu mai asigură funcţiile necesare desfăşurării unei activităti parlamentare eficiente”.
Pe de altă parte, unul dintre liderii USR din Ardeal, deputatul Pollyanna Hangan, anunță că concedierile din Senat, sunt se ochii lumii pentru că rămân sporurile de până la 15%.
„Reformă la vedere, sporuri în culise. Ce rămâne neatins în Parlament: Sporul pentru condiții vătămătoare! Liftiere, șoferi, ospătari, funcționari – beneficiari ai acestui spor universal!
În România, sporul pentru condiții vătămătoare poate ajunge până la 15% din salariul de bază, fiind prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 și reglementat prin HG nr. 917/2017.
Acesta ar trebui să fie acordat doar în situațiile în care angajații se confruntă cu factori de risc reali: expunere la noxe, radiații, zgomot excesiv sau alte condiții periculoase certificate prin buletine de determinare emise de autoritățile competente.
Cum ar trebui să funcționeze acordarea acestui spor?
- Identificarea riscurilor prin expertizare tehnică.
- Emiterea de buletine de determinare sau expertizare de către autoritățile competente (ex. Direcțiile de Sănătate Publică).
- Stabilirea condițiilor de acordare de către ordonatorul principal de credite, pe baza rezultatelor expertizei.
În teorie, totul pare bine reglementat. În practică, însă, există semne de întrebare cu privire la aplicarea acestui spor.
Care sunt întrebările legitime?
- De ce sporul pentru condiții vătămătoare este acordat aproape automat în multe instituții publice, inclusiv în Parlament, unde condițiile de muncă nu par să justifice prezența unor riscuri reale?
- Câte dintre buletinele de expertizare emise pentru acordarea acestui spor identifică riscuri autentice și câte sunt mai degrabă formale?
- Ce impact are această cheltuială asupra bugetului de stat, mai ales în contextul actualelor dificultăți economice?
În timp ce milioane de lei sunt alocați anual pentru aceste sporuri, alte domenii esențiale primesc resurse insuficiente.
În Parlamentul României, sporurile pentru condiții vătămătoare au crescut semnificativ în ultimii ani. Unde sunt condițiile vătămătoare? Unde sunt rapoartele detaliate sau statisticile care să ateste existența unor condiții de muncă periculoase în aceste cazuri? Expertizele tehnice și buletinele de determinare ar trebui să fie publice, cel putin la nivel de rapoarte statistice, mai ales că aceste cheltuieli sunt suportate din banii contribuabililor, in timp ce acestora li se cere solidaritate si li se impun cresteri de taxe ori diminuarea unor beneficii.
Reducerea personalului din Parlament anunțată recent ar trebui să fie dublată de o reevaluare serioasă a acestor beneficii, mai ales când ele par să nu corespundă realității” a anunțat deputatul Pollyanna Hangan.
Problema sporurilor nejustificate a stârnit reacții diverse în rândul societății românești în ultimii 20 de ani. În timp ce unii cetățeni consideră că aceste practici trebuie eliminate rapid, alții cred că problema este doar un simptom al unei administrații care are nevoie de o reformă mai profundă.
Apelul Pollyannei Hangan pentru reformă reală în Parlament reflectă o dorință tot mai mare din partea societății de a vedea o administrație modernă, eficientă și responsabilă. Eliminarea sporurilor nejustificate ar fi un pas important pentru a restabili încrederea cetățenilor în instituțiile publice. Rămâne de văzut dacă aceste propuneri vor fi transformate în acțiuni concrete sau vor rămâne, la rândul lor, doar pe hârtie.