Un nou caz de conflict de interese în administrația locală din județul Cluj a fost semnalat recent de Agenția Națională de Integritate (ANI). Inspectorii de integritate au constatat că un consilier local din comuna Mărgău a încălcat legislația privind integritatea în exercitarea funcției publice, încheind contracte între Primărie și propria firmă.
Potrivit raportului ANI, cazul face parte dintr-un lot de 11 incidente de integritate constatate la nivel național, însă situația din Mărgău a atras atenția prin claritatea încălcării normelor legale. În centrul situației se află Ioan Dănuț Pleșa, consilier local în cadrul Consiliului Local Mărgău și membru al unui partid politic.
În perioada în care își exercita mandatul, autoritatea publică locală (UAT Mărgău) a încheiat contracte de prestări servicii și furnizare produse cu o societate comercială în care Pleșa deținea calitatea de asociat unic și administrator, potrivit constatărilor ANI. Această situație reprezintă o abatere de la regimul juridic al conflictului de interese administrativ, a explicat instituția.
Legislația relevantă — în special Articolul 90 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice — stabilește că un consilier local nu poate încheia contracte comerciale cu autoritatea publică din care face parte dacă deține funcții de conducere, calitatea de asociat sau acționar într-o societate comercială vizată de acel contract. Interdicția se aplică nu doar persoanei în cauză, ci și soților și rudelor de gradul I.
În cazul de la Mărgău, inspectorii ANI au constatat că societatea controlată de Pleșa a avut relații contractuale directe cu Primăria, ceea ce contravine în mod clar normelor privind integritatea și conflictul de interese.
Raportul de evaluare întocmit de ANI poate fi contestat în instanță, însă dacă va rămâne definitiv, acesta are consecințe serioase. În conformitate cu legislația în vigoare, persoana găsită în conflict de interese poate fi descalificată de la a ocupa o funcție sau demnitate publică timp de trei ani.
Cazul readuce în prim-plan discuția despre etica în administrația locală, transparența decizională și modul în care sunt gestionate fondurile publice la nivel comunitar. Într-un context în care încrederea cetățenilor în aleșii locali deja este adesea fragilă, astfel de situații ridică semne de întrebare și pot afecta percepția publică asupra integrității instituțiilor locale.