Criza apei potabile care afectează județele Prahova și Dâmbovița escaladează, lăsând peste 100.000 de oameni fără apă și provocând o reacție dură în spațiul public. Situația din teren a contrazis frontal declarațiile ministrului Mediului, Diana Buzoianu, care, cu doar câteva zile înainte, afirma la Digi24 că „nu există niciun fel de pericol” și că accesul la apă potabilă este „asigurat”.
În realitate, începând cu vineri, 28 noiembrie, 12 localități din Prahova – inclusiv Câmpina, Breaza și Cornu – au rămas fără apă, iar problemele s-au extins în județul Dâmbovița, afectând și municipiul Moreni, unde oamenii nu mai pot folosi nici toaletele.
Autoritățile locale și operatorii regionali au indicat drept cauză turbiditatea extremă a apei din acumularea Paltinu, fenomen apărut în urma lucrărilor efectuate de Apele Române și aprobate de Ministerul Mediului.
Situația a provocat reacții politice imediate. Florin Gliga, consilier local PNL Cluj-Napoca și una dintre vocile active ale partidului, a criticat dur modul în care ministra USR a gestionat comunicarea și evaluarea situației.
Într-un mesaj tranșant, Gliga a spus: „Când «mai binele» devine dușmanul binelui! Când goana după imagine și după filmulețe virale este demontată de realitatea naturii și a științei! 100.000 de oameni fără apă nu mai e «cool»!”
Acesta a subliniat ruptura dintre declarațiile optimiste făcute de ministru și efectele concrete resimțite de populație: „Vorbeam nu demult de sindromul «Prâslea cel Voinic» în actul guvernării. Am sentimentul că am prevestit ce avea să se întâmple! Noi, cei obișnuiți să ținem cont de știință și de specialiști atunci când trebuie să luăm o decizie, ne este greu să înțelegem această goană după imagine, indiferent de consecințe.”
Gliga a punctat și lipsa de reacție ulterioară din partea ministrului: „Acum nu mai vedem niciun filmuleț viral de la doamna ministru USR, promovat intens. 100.000 de oameni fără apă nu mai e «cool»!”
Un scandal care ridică semne de întrebare
Criza apei din cele două județe pune presiune pe Ministerul Mediului și pe ministru, în contextul în care intervenția publică inițială – liniștitoare – a fost rapid contrazisă de evoluțiile dramatice de la fața locului.
Aproape întregul lanț administrativ – de la operatori de apă la autorități locale – arată spre aceleași cauze: lucrări aprobate de minister care au generat o creștere masivă a turbidității, făcând imposibilă tratarea apei la nivelul standardelor de potabilitate.
Ce urmează?
Deocamdată, nu există un termen clar pentru reluarea furnizării apei în regim normal, iar presiunea publică asupra Ministerului Mediului și asupra ministrei Diana Buzoianu crește.
Zecile de mii de oameni afectați așteaptă explicații și soluții concrete, în timp ce scena politică se tensionează, alimentată de comentarii precum cel al lui Florin Gliga, care reflectă o nemulțumire tot mai vizibilă în rândul opiniei publice.
Criza apei se transformă astfel nu doar într-o problemă tehnică, ci și într-o criză de credibilitate și de încredere la nivel guvernamental.