Cîmpeniul, astăzi capitala Țării Moților, este atestat documentar din anul 1587. Printr-un act emis de Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, i s-a permis lui Nicolae Filimon din Cîmpeni să construiască o moară la vărsarea râului Abrud în Arieș. După anul 1649 Cîmpeniul a devenit capitala domeniului montan de sus, cu satele Bistra, Albac și Vidra.
Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului următor au găsit frumosul oraș de munte ca un refugiu al românismului. În Cîmpeni a luat naștere chiar un comitet condus de Ion Patitia și Mihai Adreica care a colectat bani, alimente și îmbrăcăminte pentru răniții armatei române. Tot la Cîmpeni au avut loc în 1881, manifestații în sprijinul mișcării memorandiste, iar în 1918 s-a creat aici o gardă națională condusă de Zosim Chirtop, chemată de Consiliul Național de la Alba Iulia, să asigure desfășurarea în cele mai bune condiții a Marii Adunări Naționale, de la Alba Iulia, la 1 Decembrie.
Cum arăta Cîmpeniul înainte de Marea Unire și înainte de primul război mondial, în 1904?
Cum arăta Cîmpeniul după Mare Unire, în 1920?
