Proiectul care prevede creșterea vârstei de pensionare a magistraților — cu modificări referitoare la pensiile de serviciu — a primit aviz negativ din partea Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Ce propunea proiectul
- Modificarea pensiei de serviciu: pensia urma să fie recalculată pe baza mediei indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, ceea ce ar fi redus cuantumul față de sistemul actual.
- Creșterea vârstei standard de pensionare la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție.
- Există și o variantă de pensionare anticipată, dar cu penalizări semnificative dacă vârsta standard nu era atinsă.
De ce a fost respins
- Mai multe instanțe și parchete din țară și-au exprimat opoziția față de măsură, considerând că ar afecta negativ stabilitatea sistemului judiciar și ar descuraja magistrații să rămână în activitate.
- Practic, modificările ar reduce atractivitatea carierei, ceea ce ar putea duce la pierderea magistraților cu experiență, afectând capacitatea instanțelor de a judeca eficient.
- De asemenea, s-a subliniat faptul că schimbările repetate ale regulilor privind pensiile speciale afectează încrederea și stabilitatea sistemului judiciar.
Impact și consecințe
- Propunerea ar fi redus pensiile de serviciu pentru unii magistrați și ar prelungit perioada de activitate, ceea ce ar putea descuraja cadre valoroase să rămână în magistratură.
- Ar fi existat riscul ca volumul de muncă și responsabilitățile să rămână aceleași, dar cu motivație profesională diminuată.
- În contextul planurilor de reformă financiară, respingerea evidențiază tensiunile între nevoia de ajustări la nivel bugetar și necesitatea protejării independenței și eficienței justiției.
În urma avizului negativ al CSM și a reacțiilor din sistem, proiectul se află în impas. Pentru ca o astfel de lege să fie adoptată, este nevoie de un dialog real cu magistrații și de o abordare transparentă, care să țină cont de echilibrul între reforma pensiilor și asigurarea funcționării coerente a sistemului judiciar.