Din durerea unui tată căruia i-a murit fiica, a luat naștere Castelul Spiritist. Hașdeu ar fi primit instrucțiuni arhitecturale de la Iulia!
Castelul Iuliei Hașdeu, situat în Câmpina, România, este un monument unic în lume, o creație născută din durerea profundă a lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, marele savant român, care și-a pierdut fiica, Iulia Hașdeu, la vârsta fragedă de doar 18 ani. Construit într-un stil arhitectural neobișnuit și marcat de simboluri mistice, acest castel este mult mai mult decât o simplă clădire; este o fereastră către lumea spiritismului și un simbol al iubirii necondiționate a unui tată pentru fiica sa.
Pierderea Iuliei Hașdeu și suferința tatălui
Iulia Hașdeu a fost o tânără prodigioasă, o adevărată minune a epocii sale. Născută într-o familie de intelectuali, Iulia și-a arătat încă din copilărie talentul excepțional pentru învățătură. La doar 16 ani, devenise prima femeie româncă acceptată la prestigioasa Universitate Sorbona din Paris. Promițând o carieră strălucită în domenii precum literatura, artele și filosofia, Iulia era simbolul viitorului pentru familia Hașdeu.
Din nefericire, la doar 18 ani, Iulia Hașdeu a fost răpusă de tuberculoză, o boală comună în acea perioadă, dar devastatoare. Această pierdere a lăsat un gol imens în inima tatălui său, Bogdan Petriceicu Hașdeu, care a fost profund afectat de moartea fiicei sale unice. În încercarea sa de a găsi o cale de a-și alina durerea și de a rămâne conectat cu Iulia, Hașdeu s-a îndreptat către spiritism, o practică populară în secolul al XIX-lea.
Spiritismul și construcția Castelului
După moartea Iuliei, Bogdan Petriceicu Hașdeu a devenit un adept al spiritismului, crezând că poate comunica cu fiica sa din lumea de dincolo. Se spune că, în timpul ședințelor spiritiste, Hașdeu ar fi primit instrucțiuni directe de la Iulia, care i-ar fi indicat cum să construiască un loc de întâlnire între cele două lumi: cea a viilor și cea a morților. Aceste ședințe au devenit fundamentul spiritual și emoțional pentru ceea ce avea să devină Castelul Iuliei Hașdeu.
Construcția castelului a început în 1893 și a durat până în 1896. Arhitectura sa este neobișnuită, combinând stiluri clasice cu simboluri ezoterice, cum ar fi triunghiuri, stele și motive oculte. Structura sa unică este împânzită de elemente mistice, fiecare detaliu fiind încărcat de semnificații spirituale. De exemplu, intrarea principală este marcată de inscripții latine și simboluri ezoterice, menite să sugereze legătura dintre viață și moarte.
Castelul este construit pe un plan simetric, având trei turnuri care reprezintă Sfânta Treime, un simbol des întâlnit în arhitectura castelului, și trei încăperi principale, care ar fi fost dedicate spiritului Iuliei. Designul interior este la fel de fascinant, cu picturi și sculpturi care reflectă viziuni spirituale și mistice.
Arhitectura simbolică și elementele mistice
Castelul Iuliei Hașdeu este unic nu doar prin legătura sa cu spiritismul, ci și prin arhitectura sa simbolică. Fiecare element al construcției a fost proiectat cu o semnificație profundă. Cele trei turnuri ale castelului reprezintă o legătură cu Sfânta Treime, iar fiecare cameră are o simbolistică aparte.
Una dintre cele mai interesante încăperi este „Templul Castelului”, o cameră dedicată comunicării cu Iulia. Aici, Hașdeu ar fi avut loc ședințele de spiritism, în încercarea de a vorbi cu fiica sa. Camera este decorată cu simboluri masonice și ezoterice, reflectând interesele filosofice și oculte ale savantului. Totul în castel, de la poziționarea ferestrelor până la dispunerea mobilierului, are o încărcătură simbolică menită să faciliteze contactul cu lumea spirituală.
Castelul ca loc de refugiu spiritual
Pentru Hașdeu, castelul a fost mai mult decât un simplu monument ridicat în memoria fiicei sale. A fost un sanctuar, un loc de refugiu spiritual unde el spera să găsească consolare și răspunsuri la întrebările existențiale care îl măcinau. Deși construcția castelului a fost influențată de spiritism, Hașdeu a continuat să fie un om al rațiunii, căutând o punte între lumea științifică și cea spirituală.
Castelul este, în același timp, un loc de memorie și un monument dedicat dragostei nemărginite dintre un tată și fiica sa. Durerea pierderii a fost transformată într-o formă de artă și spiritualitate care a continuat să fascineze generații de vizitatori.
Moștenirea Castelului Iuliei Hașdeu
Astăzi, Castelul Iuliei Hașdeu este un muzeu deschis publicului, care atrage vizitatori din întreaga lume, interesați atât de povestea emoționantă a familiei Hașdeu, cât și de aspectele spirituale și mistice ale locului. Este un simbol al durerii transformate în creație, o mărturie a legăturii puternice dintre un tată și fiica sa, dincolo de granițele vieții și ale morții.
Pe lângă faptul că este un loc de pelerinaj pentru cei pasionați de istorie, arhitectură și ezoterism, castelul rămâne și o curiozitate pentru cei care doresc să înțeleagă mai bine influența spiritismului asupra intelectualilor din România secolului al XIX-lea. El amintește de încercările omului de a găsi alinare și sens în fața tragediei, precum și de dorința de a păstra vie memoria celor dragi.