Cluj-Napoca a devenit, pe 25 martie 2026, un punct de referință pentru discuțiile despre viitorul economic al României, găzduind conferința „Dialoguri despre România: Evoluții și Perspective”, organizată de NNDKP. Evenimentul a reunit reprezentanți importanți din mediul de afaceri, financiar și juridic – antreprenori, consultanți fiscali, bancheri și avocați – într-un efort comun de a înțelege direcția în care se îndreaptă economia în acest an.
O economie în transformare: AI, investiții și reconversie industrială
Una dintre principalele teme abordate a fost transformarea profundă a modelului economic, marcată de digitalizare și inteligență artificială.: „Nu există client… cu care să nu avem o discuție legată de AI”, a subliniat Alina Timofti, partener coordonator în cadrul NNDKP Consultanță Fiscală, evidențiind amploarea schimbărilor din economie.
Aceasta a vorbit și despre procesul de preaderare la OCDE, dar și despre reconversia industrială, mai ales în zona Timișoarei, unde industria automotive începe să se reorienteze către sectorul de apărare, pe fondul noilor cerințe tehnologice și geopolitice.
Totodată, anul 2025 a fost caracterizat drept unul „campion” în ceea ce privește fuziunile și achizițiile, semn al maturizării pieței românești.
Presiune fiscală și apel la echilibru
Din perspectivă fiscală, mesajul este unul nuanțat: nu se preconizează creșteri majore de taxe în 2026, însă controalele fiscale vor deveni mai intense: „Accentul se mută de la modificări fiscale către intensificarea controalelor și combaterea evaziunii”, în contextul alinierii la standardele OCDE.
Avocatul Ciprian Păun a subliniat necesitatea unei abordări prudente, dar echilibrate:„Este un moment de prudență, de reflecție și de așteptare”, dar și unul în care există motive reale de optimism, în special datorită investițiilor în infrastructură și diversității economice a Clujului.
Într-o formulare sugestivă, acesta a remarcat: „Mediul privat a fost în 2025 un ambulanțier sau pompier care a stins focurile pornite de politicieni”, făcând apel la dialog și colaborare între mediul politic și cel economic.
Creștere economică moderată, dar stabilă
Din perspectiva sectorului bancar, CEO-ul Băncii Transilvania, Ömer Tetik, a oferit o evaluare realistă a evoluției economice: „Nu așteptăm o creștere economică fulminantă… iar dacă va fi peste 1% va fi o poveste de succes”, sugerând un scenariu de creștere moderată, dar stabilă.
Reprezentantul BNR, Matei Kubinschi, a atras atenția asupra riscurilor sistemice: „Riscul geopolitic rămâne principalul risc”, dar a subliniat și reziliența economiei globale, precum și schimbarea de paradigmă în România, unde investițiile devin principalul motor de creștere, în detrimentul consumului.
Controale fiscale mai dure și schimbări de abordare
Din zona practică a fiscalității, Daniel Hadăr a evidențiat intensificarea controalelor inopinate: „Fără notificare prealabilă”, acestea au devenit tot mai frecvente, crescând presiunea asupra companiilor.
În același context, Lucian Barbu a arătat că autoritățile analizează tot mai atent substanța economică a tranzacțiilor: „Substanța și destinația împrumutului”, mai ales în cazul finanțărilor intragrup.
O economie în tranziție, între incertitudine și oportunitate
Concluzia generală a conferinței conturează imaginea unei economii aflate într-un moment de tranziție: există lichiditate și investiții, dar și o stare de prudență în mediul de afaceri, alimentată de incertitudinile fiscale și geopolitice.
Mesajul central este clar: România nu se confruntă cu o criză economică structurală, ci traversează o perioadă de recalibrare. În acest context, stabilitatea, predictibilitatea și colaborarea între sectorul public și cel privat devin esențiale pentru dezvoltarea viitoare.