Asazisa centura sanitara pro-europeana impotriva curentului politic suveranist naste monstri ce sufoca si denatureaza democratia. Se intampla in toata Uniunea Europeana si cu atat mai mult in România.
Imperativul numarul unu, dincolo de toate problemele reale si cu adevarat importante la nivel continental, il reprezinta invingerea oricarei opozitii, acoperirea oricaror voci critice fata de accelerarea proiectului federalist european, aratand ca establishment-ul actual e dispus si chiar decis sa il realizeze cu orice pret, inclusiv acela al infrangerii oricarui principiu democratic in jocul politic la nivel national si unional.
Expresia politica a acestui imperativ o reprezinta refuzul colaborarii cu oricare dintre partidele considerate suveraniste, cu oricine crede si isi doreste altceva pe drumul constructiei europene.
Viziunea punerii AUR la colt nu este vreo idee originala a presedintelui Nicusor Dan, ea se regaseste in practica marilor capitale europene, la Paris sau Berlin, unde logica luptei politice s-a simplificat prin reductie la impiedicarea accesului la putere a valului suveranist, indiferent de mijloace.
Nu mai exista ideologii, opinii si pozitii pe teme economice si sociale, platforme de solutii si masuri, nu mai exista nimic din ceea ce ar putea insemna dezbaterea publica in societate despre un viitor ce ni-l dorim sa il modelam democratic. Agenda publica s-a redus la propovaduirea pericolelor geopolitice, care produc antiteza marxista a celor buni -purtatorii ideii viitorului federalist luminos, versus cei rai, care improsca nobilele idealuri cu venin nationalist, devenind dusmani ai prezentului, ce trebuie izolati si aneantizati in perioada urmatoare. Clasa muncitoare, purtatoare a progresului, a devenit cea a gulerelor albe din multinationale si populatia tanara a mediului urban penetrat de neomarxism, in timp ce burjuii dusmani feroce, banditii si legionarii dezaxati ai trecutului nationalist sunt toti aceia care indraznesc sa conteste noua ordine cu noile directii.
Bineinteles, ramane acea masa amorfa, fara idei si constiinta politica manifesta, echivalenta taranimii din perioada leninista. Aceasta e periculoasa prin potential, se incearca prelucrarea ei europenista prin televiziuni, dar se si pregatesc masurile de lichidare a ei daca demersul de influentare si modelare nu reuseste.
Segmentarea si antagonizarea sociala din timpul lui Basescu si Johannis isi gaseste desavarsirea in timpul lui Nicusor Dan.
La inceput au fost coruptii arestati si plimbati sub lupa mass media, s-a continuat cu indisciplinatii pandemici si mai apoi cu nationalistii categorisiti populisti -in conditiile in care nu cred sa existe populism mai desavarsit decat agitarea pericolului imaginar si identificarea purtatorilor acestuia dimpreuna cu mesajul subliminal al eliminarii lor, fie si macar in efigie.
Lupta pentru eliminarea pericolelor declarate ca atare oficial si institutional, constructia noii lumi reclama asazisele abateri necesare de la democratie. Ele devin practicate beneficiind de argumentarea surselor „oficiale si verificate” si de atmosfera unei pseudo-stari sociale ce se vrea exploziva in timp ce, in fapt, ea este profund si plenar inhibitoare.
Despre asta este vorba in ocultarea si demonizarea unui partid ce se vrea cu alte idei decat cele aprobate si caruia i se intinde o centura de izolare zugravita ca protectie a societatii.
Am avut momentul 6 decembrie 2024, cand datorita unei intamplari nefericite echivalenta cu un ghinion istoric -ma refer la implicarea unei figuri politice carnavalesti si caricaturale, a excentricului Calin Georgescu, societatea nu a reusit sa inteleaga pe deplin o semnificatie reala a anularii unui tur de alegeri, aceea a unei desfiintari a principiului democratic al votului.
Avem momentul de astazi, cand principiul electiv este desfiintat prin promovarea unui guvern asazis tehnocrat, de esenta nelegitima si la limita constitutiei, care nu poate fi trecut decat prin intelegeri politice care desfiinteaza rolul deliberativ si reprezentativ al parlamentului.
In criza politica grava, determinata de comportamentul dictatorial, inflexibil si intransigent al unui personaj politic precum Ilie Bolojan, sub presiunea externa a necesitatii cordonului sanitar aplicat unei zone politice si, implicit, unei intregi parti a societatii, in conditiile in care aritmetica unei situatii nu permite mai mult, infrangem democratia si principiile institutiilor fundamentale ale acesteia.
Intamplator -fiind fara indoiala ca, raportat la statura si valoarea dumnealui, acesta a fost scos precum un iepure rahitic dintr-un joben prafuit, Eugen Tomac devine un personaj tragic, un simbol al unei morti in agonie a unei republici ce se visa democratica.
Cu dumnealui, schimbarea si transformarea din democratie in sistem autoritar este pecetluita, la fel cum in urma cu opt decenii, Petru Groza deschidea un drum ireversibil.
Si atunci si acum exista pericole agitate, dusmani de descoperit si pedepsit, limanuri luminoase la care societatea trebuie obligatoriu sa ajunga.
Si atunci si acum e prea putin vorba despre aspiratii si gandire proprie, deloc despre constiinta nationala, aproape totul despre ceva ce vine din afara, ne domina, ne penetreaza fibra pana in gandurile individului, ne modifica in larga majoritate pentru a achiesa la faptul implinit al unei noi ordini sociale.
Despre Voicu Ienci
Absolvent al Facultatii de Drept -Universitatea Babes-Bolyai (2000) si al Certificatului Profesional in Management -The Open University (U.K. 2013), Voicu Ienci este antreprenor si pasionat de istorie si politica.
Ideologic, este profund atasat conservatorismului clasic si un apropiat al viziunilor crestine pro-viata si pro-familie