Cât de rentabil este proiectul Hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești din Apuseni? Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a explicat într-un STUDIU DE FUNDAMENTARE cât de rentabil este proiectul.
„Rolul unui CHEAP este de a acoperi o parte din zona de vârf a graficului de sarcină, consumând în zona de bază a graficului de sarcină. In plus asigură serviciile tehnologice de sistem, la nivelul producţiei şi transportului, servicii care sunt elementele necesare pentru garantarea calităţii, securităţii şi economiei furnizării de electricitate la barele colectoare de la graniţa dintre sistemul de transport şi cel de distribuţie, bazate pe:
- conceptul de calitate a serviciilor, asociat cu menţinerea în limite acceptabile a nivelurilor de tensiune şi frecvenţă la punctele de livrare.
- conceptul de securitate, legat de continuitatea furnizării.
- conceptul de economie, legat de furnizarea de electricitate la un cost minim.
Compania de consultanta Global Market Insights a publicat un raport în august 2018 privind tendințele globale în dezvoltarea CHEAP în care arată că, până în 2024, piața globală totală a CHEAP va depăși 350 miliarde de euro investiții și 200 GW în capacitate instalată.
Raportul analizează tehnologia CHEAP pe regiune și sistem, – buclă deschisă, buclă închisă și tehnologii noi, luând în considerare actorii majori de piață, politicile și proiectele anunțate.
Raportul identifică diferite forțe de piață, implicate în dezvoltarea CHEAP pentru fiecare regiune:
- în SUA cele două forțe de piață principale sunt creșterea cererii pentru tehnologiile de stocare a rețelelor și creșterea cererii pentru un mix energetic mai durabil, adică dezvoltarea capacităților eoliene și solare
- în Europa, piața este favorizată prin sprijinirea politicilor guvernamentale de stocaj în timp ce reglementările împotriva emisiilor devin din ce în ce mai stricte.
- în regiunea Asia-Pacific, cele doua principale forțe motrice sunt creșterea semnificativă a cererii de energie în viitor, securitatea energetică și fiabilitatea alimentării cu energie electrică.
Prin emiterea ORDONANŢEI nr. 28 din 28 august 2014 „privind unele măsuri pentru dezvoltarea infrastructurii de stocare a energiei electrice şi de echilibrare a Sistemului electroenergetic naţional, prin construirea şi operarea centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompaj cu putere instalată mai mare de 15 MW”, Guvernul României vine în întampinarea investițiilor private în construcția și operarea CHEAP, declarand la modul clar: „CHEAP constituie obiective de interes naţional şi de utilitate publică”(art.3)
Dezvoltarea capacităţilor de producţie a energiei electrice care utilizează surse regenerabile şi integrarea acestora în SEN a fost şi va fi înlesnită, în mare măsură, de structura de producţie a energiei electrice din România, respectiv de existenţa mixului de combustibil. Pentru asigurarea adecvanţei sistemului şi acoperirea în condiţii de siguranţă a cererii de energie electrică, este necesar să existe, în SEN, o anumită putere disponibilă asigurată de centrale, semnificativ mai mare decât puterea consumată la vârful de consum. Este obligatorie, de asemenea, menţinerea în permanenţă, la dispoziţia operatorului de sistem, a unei rezerve operaţionale care să poată echilibra balanţa la variaţiile continue ale sarcinii şi la declanşarea celui mai mare grup de producere a energie electrice din sistem. Aceste variaţii au crescut considerabil în urma creşterii explozive a producţiei de energie electrică pe bază de surse regenerabile, disponibilitatea acestor producători de energie fiind limitată, iar producţia necontrolabilă, capacitatea de rezervă asociată fiind absolut necesară pentru asigurarea adecvanţei sistemului”.
Despre Hidrocentrala de Tarnița Lăpuștești
Proiectul hidrocentralei de la Tarniţa datează dinainte de 1990 şi a fost conceput din necesitatea de a avea o unitate care să echilibreze producţia şi consumul de electricitate la nivel național.
Mai exact, în timpul zilei, când consumul de electricitate este mare, centrala va funcţiona ca producător de energie hidro. În schimb, noaptea, va consuma surplusul de electricitate din sistem pentru a pompa apa înapoi în lacul de acumulare.
Centrala Hidroelectrică de la Tarniţa-Lăpuşteşti urma să aibă o capacitate instalată de 1.000 MW şi se spunea că e necesară pentru echilibrarea sistemului naţional energetic după punerea în funcţiune a reactoarelor 3 şi 4 de la centrala de la Cernavodă şi a unor centrale eoliene de 2.000 MW.
Investiţia la hidrocentrala de la Tarniţa-Lăpuşteşti este evaluatã la aproximativ 1-1, 3 miliarde de euro şi uma să creeze 3.000-4.000 de locuri de muncă. Lacul de acumulare urma să aibă un volum de 10 milioane de metri cubi şi o suprafaţă de 40 de hectare.