Flavius Milășan, directorul Casei de Cultură a Studenților Cluj-Napoca, a vorbit deschis despre procesul lung și dificil de reabilitare a clădirii, subliniind că modernizarea acesteia a fost rezultatul unui efort susținut desfășurat pe parcursul a aproape șapte ani, în ciuda obstacolelor administrative și politice.
Potrivit acestuia, refațadizarea clădirii a fost un demers îndelungat, marcat de dificultăți în relația cu administrația locală. „Reabilitarea externă a fost după un efort de șapte ani, în care eu am încercat să conving și administrația locală, trecând peste anumite orgolii politice”, a explicat Flavius Milășan. Directorul a recunoscut că apartenența sa politică a influențat ritmul discuțiilor: „Eu eram de o anumită culoare politică, adică PSDist, și nu eram văzut cumva ca fiind în zona aceasta creată de instituție publică”.
Acest context a dus la amânarea repetată a proiectului de renovare exterioară, situație pe care Milășan o descrie ca fiind una dureroasă pentru echipa instituției. „S-a tărăgănat aproape șapte ani de zile, iar pentru noi era dureros, pentru că în interior începeam să schimbăm ușor lucrurile”, a spus acesta.
În lipsa fondurilor publice suficiente, Casa de Cultură a Studenților a investit constant în modernizarea spațiilor interioare, pe baza unui plan anual bine structurat. „Noi ne autosusținem aproape integral pe ceea ce înseamnă reparațiile, renovările și dotările sălilor de conferință”, a subliniat directorul, menționând că aceste investiții au fost realizate exclusiv din veniturile proprii ale instituției.
Flavius Milășan a evidențiat și rolul esențial pe care Casa de Cultură a Studenților îl joacă în viața tinerilor din Cluj-Napoca. „Suntem principalul spațiu în care tinerii se desfășoară pe educație formală și non-formală din Cluj”, a afirmat acesta, atrăgând atenția asupra unei probleme mai largi a orașului: lipsa unui centru de tineret modern și bine structurat.
Reabilitarea exterioară a clădirii a devenit posibilă în momentul în care autoritățile locale au înțeles necesitatea modernizării întregii zone centrale, odată cu lucrările de renovare din Piața Lucian Blaga. „Autoritățile locale au înțeles că este necesară inclusiv refațadizarea și remodernizarea Casei de Cultură a Studenților Dumitru Fărcaș”, a explicat Milășan.
Un aspect important al modernizării a fost accesibilizarea instituției pentru persoanele cu dizabilități. „Împreună cu organizații de profil, am reușit să creăm cele două rampe de acces, la inițiativa mea”, a precizat directorul. Aceste lucrări au fost realizate în perioada 2019–2020, după pandemie, iar Casa de Cultură a Studenților Cluj-Napoca a devenit una dintre primele instituții de cultură din România care a asigurat acces real pentru persoanele cu dizabilități.
În concluzie, Flavius Milășan a subliniat că, deși refațadizarea clădirii a fost realizată cu sprijinul autorităților locale, transformarea interioară a instituției este rezultatul exclusiv al muncii și al resurselor proprii. „Tot ce se întâmplă în interior și ceea ce observă toți cei care intră aici este pe eforturile noastre, pe veniturile noastre și pe planuri anuale bine gândite”, a conchis directorul.
Casa de Cultură a Studenților Cluj-Napoca rămâne astfel un exemplu de perseverență instituțională și de implicare activă în sprijinirea educației, culturii și tinerilor din oraș.