Un videoclip rar surprins la începutul anilor ’90 aduce în atenția publicului o frântură de istorie vie: Mocănița de pe Valea Arieșului, care lega Turda de Abrud, filmată în apropierea Cascadei Șipote, lângă Sălciua de Jos.
Trenul mixt, tractat de o locomotivă L45H, este văzut trecând în ritmul său molcom peste linia îngustă, în timp ce un Oltcit așteaptă la barieră. Autorul filmării este necunoscut, dar imaginile, recuperate recent și distribuite online, sunt de o valoare documentară excepțională pentru pasionații de istorie feroviară și pentru toți cei care cunosc sufletul Țării Moților.
Mocănița – sufletul care șuiera prin Apuseni
Linia ferată Turda – Abrud a fost inaugurată oficial la 20 iunie 1912, fiind una dintre cele mai pitorești căi ferate cu ecartament îngust din România. Trenurile se strecurau printre munți, văi adânci și sate moțești, fiind mult mai mult decât un mijloc de transport – ele erau parte din viața comunităților.
Mocănița a fost scoasă din uz în 1998, invocându-se motive economice – în special lipsa rentabilității. A fost un moment de doliu simbolic pentru locuitorii Apusenilor, care vedeau cum încă un element identitar dispare, în timp ce lumea modernă avansa cu viteză.
Un traseu cu 27 de stații și o lume care a dispărut
Linia îngustă avea 27 de opriri, dintre care:
- 4 gări principale: Turda, Baia de Arieș, Câmpeni și Abrud
- și 23 de halte în localități care astăzi încă păstrează ecoul șuieratului de odinioară:
Turda-Transbordare, Mihai Viteazu, Cornești, Moldovenești, Buru, Lungești, Ocolișel, Vidolm, Ocoliș, Lunca Arieșului, Sălciua de Jos, Sălciua, Brăzești, Sartăș, Muncel, Valea Lupșii, Hădărău, Lupșa, Mușca, Gârde, Bistra, Podu Mijii și Roșia Montană.
Timp de aproape 90 de ani, mocănița a transportat lemn, minereuri, produse agricole, navetiști și turiști, contribuind esențial la dezvoltarea economică și socială a regiunii.
Bariera de la Cascada Șipote – o fereastră spre trecut
Videoclipul de față surprinde o secvență obișnuită la vremea respectivă, dar acum devenită excepțională prin raritate: mocănița traversând calea rutieră la bariera de lângă Cascada Șipote, un loc bine cunoscut pentru frumusețea sa naturală. Imaginea trenului care taie încet calea drumului, cu un Oltcit oprit în așteptare, este ca o capsulă a timpului, evocând un ritm de viață simplu, dar autentic.
Moștenirea unei epoci care a dispărut
Deși linia nu mai este funcțională din 1998, interesul pentru mocăniță nu a dispărut. Pasionați de istorie, organizații civice și autorități locale au propus în mai multe rânduri proiecte de reabilitare a liniei pentru scopuri turistice. Însă, până acum, aceste inițiative au rămas în faza de speranță.
Totuși, memoria mocăniței continuă să trăiască prin astfel de documente video rare și prin poveștile transmise din generație în generație.
Pentru moți, mocănița nu era doar un tren – era o punte între sate, între oameni, între timpuri. Astăzi, imaginea ei rămâne vie în amintirile celor care au cunoscut-o și în inima celor care speră că, într-o zi, va șuiera din nou printre munții Apusenilor.
