Geamgiii din împrejurimile comunei clujene Mărgău, locul de naștere al fostului premier Emil Boc, au străbătut țara în lung și-n lat pentru a-și câștiga traiul. Pentru a comunica între ei fără ca ceilalți să le înțeleagă discuțiile, aceștia au creat un limbaj unic, cunoscut astăzi sub numele de gumuțească – considerat singurul argou rural profesional din România.
Primăvara și toamna, plecau de acasă pentru perioade ce variau de la câteva săptămâni până la câteva luni, ducând în spate scule sau folosindu-se de căruțe, în funcție de ce aveau la dispoziție, pentru a-și exercita meseria și a-și susține familiile.
Această tradiție datează încă din secolul al XIX-lea. Geamgiii din Mărgău își căutau de lucru mai ales în București, cei din Răchițele – satul natal al lui Emil Boc – se orientau spre Banat, iar cei din Buteni mergeau către Moldova. De altfel, până în anii ’70, numărul locuitorilor originari din Mărgău stabiliți în București ajunsese să-l depășească pe cel al celor rămași în sat.
Pentru a-și proteja conversațiile și a evita ca vreun client sau vreun străin să înțeleagă ce discutau, meșterii geamgii din zona Mărgău-Huedin au pus bazele unui cod lingvistic propriu. Gumuțeasca, așa cum a fost denumit acest limbaj, le permitea să colaboreze și să se descurce în deplasările lor, departe de familie și de satul natal.
Studiată de lingviștii clujeni, această formă de comunicare este considerată o curiozitate unică la nivel național. Din punct de vedere științific, specialiștii o clasifică drept un argou profesional rural, singurul de acest tip identificat în România.
„Este un dialect cu niște artificii între literele cuvintelor, numai de mărgăuani știute. Încă de mici, copiii din sat învață aceste «artificii». De-a lungul timpului oamenii din satele vecine au încercat să o înțeleagă și să o vorbească, dar nu au reușit” a explicat pentru Gândul, inginerul Darius Golban.
Cuvinte „gomoțești”:
- Sticlă = tălăuz
- Individ = munuc
- Ţuică = găină
- Hoţ de lucruri = găinar
- A mânca = Gădină
- Gură = Gădinătoare
- Preot = codău
- Bani = piţule, goloji
- Om, bărbat = milău
- Femeie = milăiţă
- Ţigară = sfârlă
- Băutură = hurtez
- Prezenţa unei persoane = asface
- A dosi = diamante
- A dosi = asuci
- Porc = gomon
- Cal = ţolan
- Căruţă = toigă
- Poliţist = tistulaș
Și un documentar video despre limba secretă vorbită de locuitorii Mărgăului a fost realizat după Revoluție.
„Unicul argou profesional din România născut la țară este cel din Comuna Mărgău, județul Cluj. Este limba geamgiilor care nu se voiau înțeleși de alții când vorbeau între ei. Ultimii geamgii sunt la poalele Apusenilor, dar dacă nu o punem bine, limba lor se va pierde curând” se arată în descrierea documentarului.
