Guvernul condus de Ilie Bolojan a decis reducerea semnificativă a subvențiilor alocate partidelor politice pentru anul 2025, tăind sumele de la 284 de milioane de lei la 232 de milioane de lei. Diminuarea reprezintă o scădere de aproximativ 17,6%, mult peste procentul de 10% anunțat inițial de premier.
Decizia a fost aplicată în tăcere, fără o comunicare publică oficială, iar multe formațiuni politice au aflat despre diminuarea fondurilor abia după adoptarea rectificării bugetare. Conform datelor centralizate, reducerea afectează toate partidele parlamentare, de la cele mari până la formațiunile cu reprezentare modestă.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că măsura face parte dintr-un efort mai amplu de „disciplină bugetară” și de eficientizare a cheltuielilor publice, menționând că s-a operat o „reținere de 10%” din bugetul Autorității Electorale Permanente. Analiza execuției bugetare arată însă că impactul real asupra subvențiilor politice a fost mult mai amplu.
După rectificare, partidele au primit alocări reduse, printre cele mai afectate fiind principalele formațiuni politice: Partidul Social Democrat (PSD), cu peste 77 de milioane de lei, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), cu aproximativ 45 de milioane de lei, Partidul Național Liberal (PNL), cu 41 de milioane de lei, și Uniunea Salvați România (USR), cu aproape 30 de milioane de lei.
Măsura vine în contextul în care premierul Ilie Bolojan a anunțat că întreaga administrație trebuie să dea dovadă de solidaritate bugetară și de responsabilitate fiscală, inclusiv partidele politice. Guvernul susține că reducerea subvențiilor este necesară pentru a asigura echilibrul financiar al statului și pentru a demonstra că austeritatea nu trebuie aplicată doar cetățenilor, ci și clasei politice.
Criticii acestei decizii acuză însă lipsa de transparență și comunicare publică, afirmând că diminuarea fondurilor a fost făcută „pe tăcute”, fără o dezbatere clară și fără informarea prealabilă a partidelor.
Reducerea subvențiilor ar putea avea efecte asupra funcționării formațiunilor politice, în special a celor mai mici, care depind în mare măsură de finanțarea publică. Pe de altă parte, măsura este privită de susținătorii guvernului ca un semnal de disciplină fiscală și morală, într-o perioadă în care România încearcă să reducă cheltuielile și să crească eficiența administrativă.
Decizia guvernului condus de Ilie Bolojan deschide astfel o nouă etapă în relația dintre puterea executivă și partidele politice, punând accent pe nevoia de echilibru între finanțarea publică și responsabilitatea cheltuirii banilor contribuabililor.